Arghezi și grădina
Arghezi îngrijea cu grijă trandafirii din curtea lui. Un vecin curios l-a întrebat:
— Domnule Arghezi, tot scrisul v-a obosit?
— Nu, dragul meu. Scrisul m-a murdărit. Florile mă spală.
***
Călugărul și oglinda
Un călugăr bătrân a fost întrebat:
— Părinte, cum știți că v-ați apropiat de lumină?
— Simplu, fiule. Nu mai am nevoie să mă privesc în oglindă.
— De ce?
— Pentru că, atunci când te luminezi, ceilalți îți spun cine ești.
***
Profesorul și lumina
Un profesor își întreba elevii:
— Ce e mai important: lumina sau umbra?
Unul a zis: lumina. Altul: umbra.
Profesorul a zâmbit:
— Niciuna. Important e locul unde se întâlnesc.
***
Tânărul și timpul
Un tânăr grăbit i-a spus unui bătrân:
— N-am timp!
Bătrânul a zâmbit:
— Ai, doar că-l cheltuiești ca pe monedele mici: pe nimicuri.
***
Schopenhauer și cățelul din parc
Schopenhauer, cunoscut pentru pesimismul lui, a fost surprins într-o zi mângâind un cățeluș.
O femeie îl întreabă:
— Domnule Schopenhauer, nu vă contrazice asta filosofia?
El zâmbește și spune:
— Femeie dragă, dacă aș gândi ca oamenii, n-aș mai mângâia niciunul.
***
Tolstoi și scrisoarea anonimă
Tolstoi a primit într-o zi o scrisoare anonimă, care nu conținea decât un singur cuvânt: „Tâmpit!”
Prietenii s-au revoltat, dar Tolstoi a izbucnit în râs:
— Până acum am primit multe scrisori fără semnătură. Dar e prima oară când cineva semnează fără să scrie textul.
A doua zi, a anunțat calm:
— Adevărata problemă nu e că oamenii îmi spun ce sunt, ci că o fac cu o economie de cuvinte demnă de romanele moderne.
(Texte preluate și selectate de Carmen Petruț)
