„Veșnicia s-a născut la sat”, spunea poetul filozof, Lucian Blaga. Lumea din care face parte țăranul român și din care noi toți ne tragem seva a fost dintotdeauna bogată în tradiții și obiceiuri. Acestea marchează momente importante ale trecerii prin lume și prin viață a omului și îi formează și îi desăvârșește comportamentul. De la străvechiul costum popular, până la dansuri populare și obiceiuri legate de naștere, botez, cununie sau moarte, toate sunt pecete a specificului național românesc în lume. Este necesar să facem eforturi susținute pentru ca acestea să nu se piardă, să nu fie înghițite de așa-zisa emancipare. Obiceiurile și tradițiile noastre din străbuni, cultura, istoria și credința noastră strămoșească semnifică identitate națională și fac parte din patrimoniul românesc.
Aceste zile stau sub semnul tradiției deoarece în Grecia, la Karditsa, se desfășoară unul dintre cele mai importante festivaluri de folclor din Europa, organizat de către Primăria orașului Sofades, cu sprijinul Federației internaționale de Folclor (IGF), prezidată de președintele acesteia, domnul prof. dr. Dorel Cosma. Alături de greci, participă ansambluri din Serbia, Bosnia, Croația, Bulgaria și România. Festivalul este coordonat de către Katerina Stathopoulou, directoarea festivalului. Noi, românii, avem bucuria să fim reprezentați de către Ansamblul „Murgulețul” din Olt, condus de către vicepreședintele Federației Naționale de Folclor, Lucian Stroe. Cea care a lansat invitația este Many Papanicolau, președinta Federației Folclorice Palas din Grecia, cetățean de onoare al municipiului Bistrița. Alături de aceasta, domnul prof. Dorel Cosma are mai multe întâlniri pentru a stabili noi proiecte cu Grecia, precum și viitoarele evenimente din Egipt și premiile Oscar, care vor fi acordate anul acesta la Satu Mare, România!
Forfotă, bună dispoziție pe străzile din Karditsa, o mare de oameni la carnavalul în care portul românesc este din nou vedeta evenimentului, fiind admirat de mii de locuitori. Deși este februarie, soarele este foarte generos, atmosfera fiind una de primăvară, vară. De asemenea, este simțită și căldura sufletească a gazdelor festivalului și a tuturor participanților. Spectacolele folclorice din cadrul festivalului sunt foarte apreciate, încă de la deschiderea festivalului. Momentul prezentat de ansamblul folcloric românesc, „Murgulețul”, este unul inedit. Cântecele, doina interpretate de către tânăra solistă Andra Sâiu încântă publicul cu dulcele grai oltenesc. Dansul călușarilor, specific oltenesc, este o mare surpriză pentru cei prezenți. Este un punct de atracție pentru spectatori și gazde, oglindind tradiția noastră folclorică veche, autentică, lăsată ca moștenire din străbuni. „Călușarii” reprezintă un obicei care vorbește despre rădăcinile noastre străvechi, ca neam ce nu-și uită originile. Dansatorii întind celebra sârbă românească, oltenească, însoțită de faimoasele strigături și fluierături.
Cu acest prilej, al participării la festivalul de folclor, domnul prof. Dorel Cosma face daruri prietenilor din Grecia, prezentându-le și oferindu-le revista IGF, „Folklore”, precum și revista „Conexiuni BC”, revistă de cultură, tradiție și spiritualitate românească. Din delegația bistrițeană, alături de președintele IGF, dr. Dorel Cosma, fac parte și președintele executiv al Asociației Naționale de Folclor din România și trezorier adj. IGF, prof. Pahone Pop, și artistul vizual Florin Coșoiu.
Unul dintre scopurile unor astfel de manifestări și de altfel și al Federației conduse de Dorel Cosma este acela de a împleti mesajul de pace cu tradiția fiecărei țări. La acest întâi mare eveniment folcloric din lume, post covid, România, prin vrednicii săi reprezentanți în Grecia, vorbește despre identitate națională, prin păstrarea culturii populare, prin respectul și valorificarea obiceiurilor și tradițiilor lăsate ca moștenire din strămoși. Și pentru că „nihil sine Deo”, partea culturală este împletită cu cea religioasă, spirituală. Se vizitează mănăstirile de la Meteora și Mitropolia din Karditsa, unde se înalță rugăciuni către Bunul Dumnezeu.
Prof. Mirela Rus
