Revista „Lumină Lină”, redactată trimestrial de către Institutul Român de Teologie și Spiritualitate Ortodoxă, Capela Sf. Apostoli Petru și Pavel, publică articole de teologie și spiritualitate, istorie, literatură și cultură, poezie și proză, în limbile română și engleză. Este distribuită în USA, România, Moldova, Ucraina, Rusia, Canada, Austria, Grecia, Cipru, Serbia, Ungaria, Israel, Australia.
Partea de teologie cuprinde o expunere cu tema „Simbolul tradiției crucii de gheață de Bobotează” a Pr. Prof. Univ. Dr. Theodor Damian. Părintele prof. explică rolul marelui praznic al Bobotezei, ca prilej de a ne ruga ca și peste noi să coboare „Duhul înțelepciunii”, „Duhul înțelegerii”, al „temerii de Dumnezeu”.
În ceea ce privește partea de ESEU, Dan Anghelescu conturează profilul poetei Ana Blandiana, în prim plan așezând interogația acesteia: „La ce bun poeți în vremuri de restriște?”. Materialul cu tema „În fiecare primăvară este o zi a poetei Ana Blandiana” se concentrează în jurul acestei întrebări de extremă gravitate pentru momentele care ne traversează existența. Christian W. Schenk vorbește despre „Erori tipice de traducere”, arătând că erorile grave apar „atunci când sunt încălcate convențiile sintactice, în primul rând, dar și cele morfologice.”
Capitolul dedicat lui Mihai Eminescu și intitulat „Eminesciana” debutează cu un material având ca temă: „Eminescu, diaspora română și Țara mamă.” În opinia lui Eminescu, după cum remarcă pr. Theodor Damian, autorul articolului menționat, istoria este atât de importantă în afirmarea existenței românilor ca neam, încât devine act de pietate. Despre credința în Dumnezeu ca valoare fundamentală a vieții omului, Eminescu declara: „Cine neagă pe Dumnezeu neagă ordinea morală a universului.” Alte eseuri referitoare la poetul nostru național, Mihai Eminescu, sunt cele ale Ancăi Sîrghie: „Dramaticul destin al publiciștilor Nicolae Cristea și Mihai Eminescu”, al lui Marian Nencescu: „Enciclopedismul eminescian”, al lui Ion Haneș: „Ziua culturii naționale – reper identitar pentru poporul român”. Ioan Haneș ilustrează faptul că omul este o ființă culturală și, după cum consideră și poetul Lucian Blaga, omul este „rezultatul final al unei evoluții îndelungate....care, prin unul din universurile sale – orizontul întru mister și relevare – devine ființă creatoare.”
Cum limba română este averea cea mai de preț pe care poeții, prozatorii, ziariștii o iau cu ei oriunde, chiar și peste hotare, următoarea parte a revistei ne oferă un pelerinaj prin Vechiul Testament, prin intermediul unor sonete create de Pașcu Balaci, precum și câteva frumoase poeme ale lui Șerban Cionoff, care vorbesc despre „o zi pentru iubire” , despre „mâna de iubire” și cea pentru durere, despre dor, dar și despre durutul din noi. Și proza își are bine meritatul loc în acest capitol: Victor Ravini, Gheorghe Puiu Răducan, Angela Burtea pun la sufletul cititorului frânturi prețioase din creațiile lor.
„Sub semnul recunoașterii și al prețuirii” stau următoarele materiale realizate de către Florentin Popescu, Lina Codreanu și Dorel Cosma. Florentin Popescu salută cu prețuire și respect dăruirea unor oameni care, prin tot ceea ce fac, slujesc dreptății, adevărului, socotindu-i „adevărate cariatide care susțin moralul și optimismul nostru, al tuturor românilor.” Este vorba aici despre volumul de excepție: „Seniori ai culturii”, vol. III, editat de Gheorghe Păun, Ed. Tiparg, Pitești, 2022. Același autor ne propune „decență, măsură și echilibru” vis-a-vis de cronica lui Ioan N. Roșca, intitulată „O constelație stilistică literară și jurnalistică”, Ed. U.Z.P.R., București, 2021. Lina Codreanu ne vorbește depre un „poet al esențelor”, Victor Teleucă. Dacă la Bacovia tăcerea definește însăși angoasa existențială, iar Blaga „vine și zăbovește în lumină sub pecetea muțeniei”, poetul din „Triunghiul Ocniței”, V. Teleucă, „descoperă tăcerii virtuți strategice”, tăcerea învăluindu-l într-o aură misterioasă. Un loc aparte îl ocupă recenzia realizată de către prof. dr. Dorel Cosma magistralei lucrări „Părinții Neamului Românesc”, ce aparține părintelui prof. Nicolae Feier, a cărui personalitate culturală a depășit de mult timp hotarele județului nostru, precum și ale țării. Această enciclopedie conține pagini de o inestimabilă valoare din istoria, religia și mitologia poporului român, având ca scop, după cum afirma și Mitropolitul Bartolomeu Anania, de a da „un răspuns pertinent la mistificările unora care vor să inducă în istoria noastră incertitudinea și dezrădăcinarea.” Cercetătorul, istoricul, scriitorul Nicolae Feier demonstrează falsitatea teoriei că bessii ar fi cumano-pecenegi, ne vorbește de asemenea despre originea tricolorului românesc, despre marea bucurie de a fi descoperit „Tatăl nostru” în limba bessă pe pereții Mănăstirii Carmelite din Ierusalim, dar și despre Mitul lui Dracula, obiceiul Călușarului și multe altele, care confirmă încă o dată că „părintele Feier este raiul de cuvinte nepereche al plaiurilor bistrițene.” (Mitropolitul Bartolomeu Anania)
La cap. Istorie, pr. Theodor Damian demonstrează faptul că Biserica Ortodoxă Română a fost mereu alături de popor în zbuciumata sa istorie. În acest sens, aduce în atenția noastră pe Arhimandritul Melchisedec Ștefănescu, o personalitate importantă ce a militat intens și activ pentru cauza Unirii Principatelor Române.
Marcel Miron, cu poemul tradus din limba română în limba engleză, „Two Brothers”, Dorel Cosma, autorul poeziei „Stay at home!”, poetul eseist peruano-spaniol, cu rândurile ce pun în valoare opera poetei Elena Liliana Popescu, Ioan Iacob, autorul materialului cu tema: „The Second Edition of the Eminescu – Poe Online Transatlantic Conference”, sunt nume de referință pe care le regăsim în partea denumită „Universalia”, a revistei „Lumină Lină”.
Capitolul „Aniversări” îi este dedicat pr. Prof. Univ. Theodor Damian, cu prilejul împlinirii frumoasei vârste de 70 de ani. Alese cuvinte de prețuire și calde urări și felicitări sunt adresate sărbătoritului de către. I.P.S. Părinte Dr. Nicolae Condrea, Mitropolit al Mitropoliei Ortodoxe Române a celor două Americi, I.P.S. Dr. Teofan Savu, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, P.S. Părinte Dr. Ignatie Trif, Episcopul Hușilor, care îl numește pe pr. Theodor Damian ambasador al spiritualității creștine și culturii românești în S.U.A.
Și pentru că poeții sunt nemuritori precum lumina, prin creația lor, cel evocat în paginile revistei la rubrica „In memoriam” este inegalabilul Grigore Vieru. Tudor Nedelcea spune despre marele poet că „peste tot și toate răspândea bunătate creștină, har divin, înnobila oamenii cu prietenia sa.” Prin operele sale, prin puterea sa creatoare, Grigore Vieru „a devenit steaua de vineri care ne veghează pașii și ne apără sufletele.”
Același Florentin Popescu, în recenzia intitulată „Elena Mitru, un ambasador al culturii române în lume”, face o prezentare „Tripticului Literar – Antologie: Grupul New York – POEZIE”, în prefața căreia, pr. Theodor Damian cataloghează lucrarea ca semn al modestiei, „unde cel mai mare stă alături de cel mai mic”, autoarea invitând „la o cină a bucuriei, la o împărtășire a frumuseții.”
Ultimele pagini ale revistei cuprind niște reportaje ce aparțin prof. univ. Anca Sîrghie: „Noutatea Simpozionului Mihai Eminescu de la New York”, Valentinei Ciaprazi: „Simpozionul dedicat Unirii Principatelor Române”și lui Valentin Coșereanu: „Valentin Coșereanu, Premiul B.P. Hasdeu al Academiei Române sau De la o...neînțelegere la Premiul Academiei”.
Revista „Lumină Lină” își închide filele cu o retrospectivă trimestrială și cu câteva anunțuri. Felicitări și mulțumiri celor care dăruiesc din sufletul lor de de creatori și iubitori de frumos.
Prof. Mirela Rus