Cultura unei țări reprezintă cartea de vizită a acesteia. Evoluția culturii definește istoria unui popor. Cuvântul „cultură” își are originea în latinescul „colere”, care se traduce prin „a cultiva”, „a onora”. Fiind o creație a ființei umane, cultura este un patrimoniu exclusiv al acesteia. Este ceea ce ne unește, ceea ce ne aseamănă. Ne conferă o identitate, un sentiment de siguranță și de apartenență. Cultura oglindește felul în care ne raportăm la noi înșine și felul în care îi privim și îi tratăm pe ceilalți. Așa cum spunea Nicolae Iorga, „fără steag de cultură, un popor e o gloată, nu o oaste.”
Reprezentările culturale precum literatura, arta, limba, religia, contopite cu credințele și valorile unei comunități, formează esența acesteia. Fiecare cultură este specială în felul ei și această diversitate oferă o valoare inestimabilă moștenirii culturale a întregii umanități. Oamenii de cultură, aparținând unor naționalități diferite, vorbesc totuși aceeași „limbă”, deoarece aceasta (cultura) reunește oameni și susține formarea conexiunilor dintre aceștia, fiind un liant ce leagă comunitățile. Latura noastră artistică ne ajută să arătăm cine suntem și să ne vedem sau să vedem lumea prin ochii celorlalți. În acest sens se poate privi și ceea ce ilustrează revista Academiei Franceze, o revistă semestrială, având ca temă: „ARTS – SCENCES – LETTRES”.
Paginile revistei debutează cu prezentarea Adunării Generale din 12 martie 2022 și cu alocuțiunea domnului Gerard Gayet, urmate de materialul intitulat „Grand Prix des Lettres 2022”. Este conturat și adus un omagiu postum lui Charles de Foucauld, militar, pustnic, lingvist, explorator, redactor al unui dicționar și al unei gramatici a limbii tuareg, traducător al poeziei limbii tuareg. O frumoasă și sensibilă legătură între România și Franța este posibilă datorită muzicii, și asta prin evocarea celor doi maeștri, George Enescu și Claire Bernard. De la legende ale muzicii, la un alt fel de legendă, de data aceasta, a lui Casanova, în articolul cu tema: „Casanova nu este cel pe care-l credem (sau cum îl credem).” Mai aflăm sau ne convingem, de asemenea, că artele, știința și literele (sau literatura) sunt inseparabile. Sunt ilustrate chipuri ale unor genii reprezentând domeniile menționate ale culturii: Franz Liszt, Leonardo da Vinci, Albert Einstein, Milan Kundera, Marcel Proust. Sunt doar câteva nume care dovedesc că arta, știința, literatura, pot schimba, revoluționa și birui lumea. Din paginile revistei descoperim și o artă mai specială, și anume, arta șampaniei! Simțul estetic și privirea se delectează apoi cu „vizitarea” unor vernisaje ale galeriei Thuillier, cu expoziții ale unor saloane celebre, cum este de exemplu „Cercul artiștilor din Paris”: „Parc floral din Paris” sau „Salonul violet 2022 Paris”, etc.
Vorbind despre legende, vorbim și despre oameni care au creat și creează legende și scriu istorie în cultura românească. Un astfel de nume cu rezonanță este ilustrat în paginile 18 și 19 ale revistei Academiei Franceze, de către scriitorul, poetul Joel Conte, iar personalitatea marcantă adusă în atenția cititorului este domnul profesor dr. Dorel Cosma. Scriitorul și prietenul nostru din Paris evocă primii ani de studii ai profesorului și scriitorului de mai târziu: născut la 29 octombrie 1950, prof. dr. Dorel Cosma a urmat cursurile Facultății de psihologie, secția română-germană, în cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza”, urmate de cursuri de formare postuniversitare. Și-a susținut teza de doctorat la Universitatea de Stat din Chișinău, Republica Moldova, Facultatea de jurnalism și științe ale comunicării, având tema: „Tendințe actuale în evoluția interviului în presa contemporană.” A slujit altarul educației, predând la liceul „Liviu Rebreanu”, unde a fondat un cerc literar, revista „Catharsis”, fiind de asemenea și cel care a întemeiat „Școala Populară de Artă” din Bistrița (1982). După 1984, în sfera preocupărilor și a responsabilităților sale culturale, se adaugă: director al Casei sindicatelor, Bistrița, fondarea Teatrului de cameră și a Festivalului de teatru, revigorarea ansamblului folcloric „Codrișorul”, cu care câștigă, în premieră, marele premiu „Colierul de aur”, în 1985, la Dijon, Franța, director al Școlii Populare de Artă Bistrița-Năsăud, director al Centrului de creație populară Bistrița-Năsăud, consilier principal al direcției județene pentru cultură, patrimoniu și culte, director al Centrului Municipal de Cultură (Casei, apoi Palatului Culturii) „George Coșbuc”, profesor titular la Universitatea de Științe și Arte „Gheorghe Cristea”, București. La acestea se adaugă alte realizări prețioase, care și-au lăsat amprenta pentru eternitate în specificul nostru cultural: fondarea revistei „Amfiteatru” – Universitatea de Științe și Arte „Gh. Cristea” și „Conexiuni”- „G. Coșbuc”, Centrul cultural municipal, precum și realizarea de emisiuni de radio și televiziune. A colaborat și la alte reviste. Este membru al Uniunii Scriitorilor din România. Din 1986, a ocupat postul de director al Centrului de creație populară Bistrița–Năsăud. În cadrul acestuia, a organizat numeroase evenimente folclorice, însă înființarea ansamblului folcloric „Balada” a fost un punct forte care i-au pus foarte bine în valoare calitățile de ambasador cultural.
O realizare inegalabilă și de neuitat pentru cultura bistrițeană română și internațională a fost inițierea și coordonarea primului festival folcloric internațional din România, „Nunta Zamfirei”, punând Bistrița pe podium și aceasta devenind capitala folclorului mondial. După 1991, 10 -15 țări au fost reprezentate la acest festival ( Franța, Turcia, Grecia, Italia, Israel...) Devenind consilier principal al Inspectoratului pentru cultură al județului Bistrița-Năsăud, domnul prof. Dorel Cosma a susținut și organizat numeroase evenimente culturale naționale și internaționale, a inițiat activități inedite la nivel județean, în domenii precum teatrul, muzica, folclorul. Astfel, sub atenta sa îndrumare și susținere, s-a desfășurat un mare eveniment folcloric, „De Ispas la Năsăud.” Datorită unor asemenea acțiuni de amploare, a fost răsplătit cu premii, dar și funcții prestigioase, cum ar fi: premiul revistei „Ambasador”, din Târgu Mureș; apoi, în Austria, a fost ales vice-președinte al IGF, mandatul fiind reînnoit în martie 2005, în Italia.
Activitatea domnului prof. Dorel Cosma în mass-media este marcată și de funcția de director general Radio „21 – Bistrița”, „Balada” Năsăud – Sângeorz-Băi. Între anii 1999-2000, a făcut posibilă întrunirea în România a Comitetului național IGF, al cărui președinte este, și care numără și regrupează 25 de ansambluri folclorice din țări diferite. După 2003 devine director al săptămânalului „Atac de Bistrița” și profesor conferențiar la Universitatea de Științe și Arte „Gheorghe Cristea”, București, unde ajunge profesor titular, apoi profesor doctor.
Întraga sa activitate culturală, inițiativele rodnice au făcut din Casa de Cultură (Palatul Culturii) un veritabil Centru Cultural. Domnul prof. dr. Dorel Cosma este membru, de asemenea, în Clubul de presă din România și în Uniunea Ziariștilor din România. Este dintotdeauna un cercetător neobosit, un scriitor erudit, dovadă stând cărțile publicate, studiile și articolele sale.
Imaginea culturii bistrițene, românești, ducerea numelor scriitorilor bistrițeni și a oamenilor de cultură în întreaga lume, roadele adunate peste ani în acest domeniu se datorează domnului profesor dr. Dorel Cosma, dragostei sale pentru artă, pentru tradiție și autentic, pentru frumos.
„Arta trebuie să odihnească și să vindece contrarietățile interioare ale omului. Aceste contrarietăți derivă din însuși destinul lui și din tragedia lui. Arta are și această misiune terapeutică: să ne amintim numai de Catharsisul aristotelic.”
(Constantin Brâncuși)
Prof. Mirela Rus
