MOMENTE DE SĂRBĂTOARE! CASA COSTUMULUI POPULAR VIRGINIA LINUL, EDIFICIUL PRIN CARE CULTURA POPULARĂ ARE VIITOR! CREATOAREA VIRGINIA LINUL - CETĂȚEAN DE ONOARE A SALVEI!

Evenimentul a avut loc la Casa costumului popular Virginia Linul, inaugurată cu acest prilej. Ca la orice casă de creştin, şi instituţia ce va găzdui istoria costumului popular, dar şi atelierele de creaţie, au fost binecuvântate de un sobor de preoţi, condus de părintele protopop Ioan Dâmbu.
„Prin rugăciunile noastre, ale preoţilor, şi ale dumneavoastră, pentru că numai împreună rugăciunile noastre sunt primite înaintea lui Dumnezeu, am binecuvântat şi sfinţit casa nou construită aici care se vrea a fi un muzeu al colecţiilor doamnei Virginia Linul, un loc unde te poţi adresa pentru a-ţi cumpăra un obiect de îmbrăcăminte tradiţional, dar şi să faci un popas între frumuseţile lumii de altădată şi frumuseţile lumii de acum – costumul popular, haina moşilor şi a strămoşilor noştri. Virginia Linul, prin ceea ce a făcut aici, n-a trădat tradiţia, ci a dezvoltat-o şi o păstrează în chip cu totul autentic. Am citit săptămâna trecută, în Observatorul Cultural, ce apare la Cluj, un interviu cu preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop, intitulat „Trăim într-o lume în care semnele trecutului şi simbolurile ei nu ne mai aparţin”. Virginia Linul vrea, prin ceea ce a creat aici şi pentru ce s-a hotărât să ducă până la capăt, să creeze o lume care nu trădează tradiţia, ci o conjugă în forme noi. Tradiţia este credinţa celor vii în lucrurile trecutului, Virginia Linul vrea să aducă portul nostru popular în actualitate, dezvoltându-l, definindu-l pe înţelesul tuturor. Vrea să încopcieze timpurile de acum cu timpurile trecute în care, aşa cum spunea preşedintele Academiei, aproape nu mai ştim de ele, şi nici nu mai credem. Aici se va face şi cultură, chiar dacă co ultură de sorginte populară. Cultura populară nu este o cultură mică, aşa cum s-a spus. S-a spus de către oameni mari că este o cultură mică, şi am amintit pe Lucian Blaga. Noi am vrea să demonstrăm că această cultură mică, ca să nu-l contrazicem pe el, poate să dezvolte o cultură mare. Cultura poporului şi al neamului nostru, cultura populară nu este o cultură mică pentru că este cultura neamului meu şi al tău. Este baza şi temelia pe care neamul nostru trebuie să crească, indiferent de condiţii. Pentru că, privind cultura populară şi dezvoltarea ei, a te întoarce înapoi la ea înseamnă a face un pas înainte. De aceea s-a spus că firește cultura este sufletul sau sufletul este cultură. Ne cultivăm sufletul, inima şi ne înălţăm pe aripile de temelie a neamului nostru care este atât de vulnerabil astăzi, din cauza atâtor vânturi ce bat din toate părţile. De aceea, eu o felicit pe Virginia Linul, vă felicit pe toţi cei care ţineţi şi ţinem tradiţia şi credinţa, pentru că pe aceste două elemente stă de veacuri, neclintit, neamul nostru, biserica noastră, poporul nostru drag. S-o felicitaţi toţi pe Virginia Linul şi să ne felicităm unii pe alţii, cei ce credem ca şi ea, că numai atunci avem viitor dacă evaluăm marile valori ale neamului nostru. Dumnezeu să ne ajute” a declarat protopopul Ioan Dâmbu.
A urmat festivitatea de acordare a celor trei titluri, ce a avut loc în prezenţa oaspeţilor şi a consilierilor locali şi a fost oficiată de către primarul Gheorghe Onul.
„La iniţiativa Comisia de Cultură din Consiliul Local, condusă de doamna director Romana Fetti, în calitate de primar, am demarat procedura de acordare a titlului de Cetăţean de Onoare pentru trei personalităţi din comuna noastră: doamnei doctor etnograf Virginia Linul, domnului profesor de matematică şi fost director al şcolii – Ioan Morariu, şi preotului cercetător, istoric şi traducător Iuliu Marius Morariu. Am primit cu mândrie aceste propuneri şi am iniţiat proiectul de hotărâre pentru a fi iniţiat şi discutat în Consiliul Local. Cele trei personalităţi, prin realizările deosebite în domeniile lor de activitate, au făcut cunoscut numele localităţii noastre, atât în ţară, cât şi în străinătate. Pe domniile lor îi caracterizează modestia, omenia şi credinţa.”, a declarat primarul comunei Salva, Gheorghe Onul
La rândul ei, directoarea Romana Fetti a acordat distincţia „Academician Tiberiu Morariu”, în semn de apreciere pentru profesionalismul celor trei sărbătoriţi.
Dintre oaspeţii care au luat cuvântul amintim pe preşedintele Consiliului Judeţean – Emil Radu Moldovan: „Este o bucurie pentru noi toţi – prieteni ai Virginiei, prieteni ai comunei Salva, prieteni ai costumului popular – să fim astăzi aici, chiar dacă în condiţii atipice, la un eveniment unic la nivelul judeţului Bistriţa-Năsăud, şi aş spune, din păcate, printre puţinele sau dacă nu singurul de acest gen din România. E o mare sărbătoare pentru noi, iar pentru mine este o mare onoare să fiu alături de dumneavoastră. Inaugurăm o astfel de casă, un astfel de atelier meşteşugăresc, care are în componenţă un magazin de prezentare, cât şi un muzeu şi, aşa cum am aflat de la autorul aceste zile, va fi şi o şcoală de îndrumare şi promovare pentru generaţiile viitoare a tot ceea ce înseamnă cultura populară, tradiţia populară şi, în mod special, costumul popular românesc, care dăinuie de veacuri. Atâta timp cât vor exista oameni ca Virginia Linul sigur acest costum va dăinui peste veacuri.
Sunt foarte multe lucruri de spus, Virginia nu mai are nevoie de nicio prezentare, dar n-aş vrea să-i neglijez pe ceilalţi doi Cetăţeni de Onoare, care nici ei nu au nevoie de foarte multe prezentări, chiar dacă vorbim de generaţia domnului profesor Morariu, care are un anumit bagaj în spate, sau o altă generaţie a tânărului părinte Morariu care, chiar dacă ca număr de ani este foarte tânăr, deja are în portofoliu foarte multe realizări.
Principala mea intervenţie se va referi la Gina, la ceea ce se întâmplă şi la ceea ce reprezintă ea. Aşa cum spunea domnul primar Onul, ea este un reper şi un model. Cred că nu sunt cuvinte mari absolut deloc, ea poate fi un reper şi un model pentru foarte mulţi dintre noi. Mi-aş dori foarte mult să fie un reper şi un model pentru tânăra generaţie. Ea a fost cea care, cu foarte multă muncă, extraordinar de ambiţioasă, a readus portul popular, cel puţin în zona noastră, în judeţul nostru şi nu numai, l-a scos de la naftalină, pentru că lumea se jena să mai poarte costumul popular, la nivel de haină de sărbătoare, din nou, acolo unde îi este locul. Nu este uşor să faci acest lucru, doar ea şi cei apropiaţi ei ştiu acest lucru, câte mii de ore de lucru, cât efort, câte nopţi nedormite, câte zeci de mii de km a parcurs să repună costumul popular, tradiţia populară, şi să aducă Capitala costumului popular românesc aici, în localitatea Salva. Cel mai mare merit pentru acest lucru, fără a greşi deloc, îi revine acestui om minunat care este Virginia Linul. Avem o experienţă bogată, comună, de participare la târguri, la promovarea judeţului, la promovarea tradiţiilor. Sigur, tot ea a fost cea care, poate nu este cuvântul potrivit, dar e nevoie şi de un pic de nebunie, de curaj, ca să poţi organiza o manifestare cum a fost cea care s-a organizat cu contribuţia întregului judeţ, a întregii suflări din judeţul Bistriţa-Năsăud, cu implicarea tuturor instituţiilor statului, administraţiei locale, primari, dar cea care a avut această ideea, care a avut curajul, cea care a stăruit să se întâmple acest lucru, şi datorită insistenţelor şi eforturilor pe care le-a făcut, judeţul Bistriţa-Năsăud, portul popular, tradiţiile noastre sunt în Guinness Book. Era foarte greu de crezut că poţi să aduni aproape 10.000 de oameni, îmbrăcaţi în costume populare, în acelaşi timp, în acelaşi loc, un lucru greu de realizat, dar să-i mai şi înveţi să danseze Hora de la Runc pe toţi cei aproape 10.000 în acelaşi timp, în acelaşi ritm şi în acelaşi loc era aproape imposibil. Multă lume a crezut că e o glumă, că e o joacă, dar vă spun că lucrurile nu au fost aşa deloc, pentru că am fost parte din organizare. Lucrurile au fost extrem de serioase. Îmi aduc aminte că jurizarea s-a terminat către dimineaţă, pe la ora 4-5, fiind făcute extrem de multe variante de a controla numărul de persoane, cu filmări, drone, brăţări, inclusiv arbitrii care au numărat toţi oamenii care au intrat pe stadionul din Năsăud. Şi atunci, ca şi acum, aşa cum părintele protopop spunea, Dumnezeu a fost alături de noi. Dacă atunci am avut o multitudine de coduri portocalii şi roşii, prevăzute chiar în ziua evenimentului, şi acum venim după o multitudine de coduri, dar avem o vreme minunata, cu soare, pe care-l aşteptăm cu toţii de ceva vreme. Bunul Dumnezeu a fost alături de noi, norii s-au învârtit nervoşi în jurul Năsăudului, dar ne-au lăsat să ne desfăşurăm evenimentul. Aş putea să vorbesc despre Gina foarte mult, pentru că sunt foarte multe lucruri de spus despre ea, dar, în încheiere, aş vrea să vă spun că mă bucur să o am prietenă, că sunt onorat că oameni ca ea, şi ceilalţi doi care au fost astăzi omagiaţi, şi sunt, spre bucuria noastre mulţi alţii, trăiesc în judeţul Bistriţa-Năsăud, fac parte din această comunitate binecuvântată de Dumnezeu şi minunată, şi mă bucur că ea insistă, acum când toată lumea vorbeşte despre tehnologizare, de dispariţia graniţelor, chiar dacă acest virus le-a mai pus puţin la loc, dar nu le va putea ţine, ea insistă pe promovarea şi păstrarea a ceea ce va face diferenţa între alţii şi noi, în sensul pozitiv”.
Laudatio pentru Virginia Linul a fost făcut de către deputatul Doina Pană, cea împreună cu care Virginia Linul a dus costumul popular în Parlamentul României, dar şi peste graniţele ţării. „Este o sarcină grea pentru mine şi o să încep prin a-i felicita pe toţi cei trei Cetăţeni de Onoare ai comunei, dar sarcina grea vine din a vorbi în foarte puţine cuvinte despre Gina. Am vorbit în foarte multe locuri despre Gina cu ocazia a foarte multe evenimente la care Gina a fost participant sau chiar promotor. Voi face un rezumat scurt despre cine este Gina din punctul meu de vedere, considerându-mă cu preţuire şi respect o prietenă de-a ei, cunoscând-o îndeaproape. Gina este un om cu dragoste de Dumnezeu şi de oameni, de ţara ei şi de poporul ei, de toate valorile poporului ei, plecând de la stadiul de meşter popular şi ajungând la stadiul de doctor în etnografie, ea promovează peste tot în lume costumul popular. Ani de zile a fost nelipsită de la tot felul de festivaluri internaţionale. În anul 2018, în An Centenar, în 12 luni, la propunerea Ministerului pentru Românii de Pretutindeni, la propunerea ambasadelor, la propunerea consulatelor, Gina a participat în 15 ţări ca să-şi promoveze ţara şi să promoveze valorile poporului român. Cred că înainte de evenimentul de la Cartea Recordurilor, cu 6-8 ani, când mergeam cu Gina cu maşina şi ea îmi povestea de visul ei. Acesta era visul ei, să adune cât mai multă lume, nu-şi putea imagina că va reuşi chiar 10.000, îmbrăcaţi în costum popular, să danseze împreună, şi să introducă Salva, Năsăudul, Bistriţa-Năsăud şi România în Cartea Recordurilor. Mie mi s-a părut atunci chiar puţină nebunie, dar ştiţi ce replică mi-a dat Gina, un lucru care de fapt o caracterizează: „de câte ori începi e mai greu. Dacă nu noi, cine?”. Totdeauna e nevoie de oameni, chiar şi cu un pic de nebunie, cu ghilimelele de rigoare, care din dragoste pentru poporul lor să facă lucruri deosebite.
Ştiţi cu toţii că, a ei casa este, de ani de zile, un punct de oprire, und eopresc toţi turiştii care tranzitează judeţul Bistriţa-Năsăud. Prin toată activitatea ei, Gina, da fapt, şi-a demonstrat cu prisosinţă titlul pe care l-a primit. Prin toată activitatea ei, Gina este deja un ambasador cultural al României şi toată activitatea ei, de fapt, a promovat şi judeţul. Aşa că, domnule preşedinte al Consiliului Judeţean, vreau să fac o propunere. Ştiu că sunteţi la final de mandat, dar sunt convinsă că, cu ajutorul lui Dumnezeu şi cu acordul oamenilor pentru tot ceea ce aţi realizat în acest judeţ, o să primiţi încă un mandat. Cred că s-ar întregi în totalitate recunoaşterea şi din partea judeţului ca Cetăţean de Onoare al judeţului Bistriţa-Năsăud. Aceasta va fi propunerea mea cetăţenească, iar dumneavoastră s-o preluaţi pentru a fi supusă votului Consiliului Judeţean.
În încheiere, vreau să vă spun că cel mai mult preţuiesc la Gina, pe lângă tot ce am afirmat anterior, umanitatea şi calitatea de prieten adevărat în orice moment ai nevoie. Felicitări Gina şi ţine-o tot aşa, pentru că, dacă nu tu, cine” a spus deputatul Doina Pană.
Pentru domnul profesor Ioan Morariu, Laudatio a fost făcut de către renumitul profesor de matematică Nicolae Sanda. „Sunt un profesor pensionar, coleg cu prof. Ioan Morariu. Am dat curs invitaţiei colegului meu pentru a mă bucura alături de el la această trecere de la cetăţean la titlul de Cetăţean de Onoare. Îl cunosc pe Ion de 50 de ani, mai precis din toamna anului 1970. Ca profesor şi ca director a dus faima comunei Salva prin numeroşi elevi care astăzi sunt oameni de calitate la toate nivelurile profesionale, în ţară şi nu numai. Mă bucur şi sunt convins că în viitor va introduce şi această zi, pe lângă altele pe care le avem noi, pentru a cinsti diploma sau titlul de Cetăţean de Onoare. Îi doresc să trăiască mulţi ani, în doresc să fie alături de soţia Felicia, şi multă, multă sănătate”.
Pentru tânărul teolog Maxim Morariu, Laudatio a fost făcut de către Mihai Octavian Groza, preşedintele Asociaţiunii ASTRA Sebeş.
„Dacă domnul preşedinte v-a purtat prin lumina pe care Virginia Linul o aduce asupra costumului popular românesc, eu voi încerca, în câteva cuvinte, să vă port prin lumina cărţii, prin lumina cărţii scrise de părintele Iuliu Marius Maxim Morariu. Eu cred că părintele Maxim Morariu este un nobil şi am să vă explic şi de ce. Eu cred că există pe lumea aceasta trei tipuri de nobilitate: o nobilitate a titlurilor, care se moştenesc, o nobilitate a banilor – nu e cazul nostru, şi o nobilitate a spiritului. Îmi place să cred că părintele Maxim se înscrie cu succes în această ultimă categorie, a nobililor în spirit. Părintele Maxim Morariu s-a născut în Salva, a pornit de sub aripa protectoare a familiei şi a doamnei profesor Ana Filip pe cărările bătătorite ale istoriei şi ale teologiei. A urmat studii de Teologie şi Istorie la Cluj, la Universitatea „Babeş-Bolyai”, completate cu studii masterale în ţară şi străinătate, România şi Austria, întregite prin studiile doctorale făcute la Cluj, la Facultatea de Teologie Ortodoxă, şi la Roma, la Universitatea Pontificală Angelică, studiile de la Roma fiind în prezent în curs de derulare. Părintele Maxim s-a arătat încă din tinereţe preocupat de latura spirituală, latura culturală a vieţii. Sub aripa protectoare a doamnei Ana Filip, a început să activeze în cadrul Asociaţiunii ASTRA, o activitate care, cred eu, i-a adus cele mai multe satisfacţii până la ora actuală. Venind la Cluj, părintele Maxim s-a arătat preocupat nu doar de studiu şi de cercetare, ci şi publicare. Până-n prezent, sub semnătura domniei sale, sau în colaborare, au văzut lumina tiparului nu mai puţin de 28 de volume, câte un volum pentru fiecare an din viaţă al părintelui Maxim Morariu, volume completate cu aproape 400 de studii, articole, cronici, recenzii sau note de lectură. Deşi şi eu sunt absolvent de istorie, în ultima perioadă am fost preocupat, prin natura profesiei, de partea contabiliceascăa lucrurilor şi, din această pasiune, m-am apucat să număr numărul paginilor publicate de părintele Maxim Morariu până la ora actuală. Vreau să vă spun că părintele Maxim, până la 28 de ani, a publicat în jur de 20.000 pagini. Sunt oameni care nu au citit atât într-o viaţă de om. Pe lângă activitatea de cercetare, părintele Maxim s-a implicat şi în viaţa culturală, activează în cadrul Asociaţiei ASTRA, a activat în cadrul societăţilor şi asociaţiilor studenţeşti de la Cluj, a fost membru al Colegiului de Performanţă Academică al Universităţii din Cluj, în două generaţii, dacă nu mă înşel, este laureatul a numeroase premii din ţară şi din străinătate. Îmi place să cred că acest titlu acordat de Primăria şi Consiliul Local al comunei Salva este foarte important pentru părintele Maxim dintr-un anumit punct de vedere, este la o vârstă fragedă”, declară Mihai Octavian Groza.
„Domnule director, domnule profesor, al celor doi Cetăţeni de Onoare, dumneavoastră sunteţi primul şi pe urmă cei doi elevi ai dumneavoastră, cred că nu există o mari mare bucurie decât să-ţi vezi elevii lângă tine cu rezultate deosebite. Vă felicit pentru toate generaţiile de elevi care ai ieşit de la Salva şi au fost oameni deosebiţi, oameni inteligenţi. Mai apoi m-am bucurat să-l văd şi pe domnul profesor Sanda, un profesor excepţional, de fapt o generaţie de profesori de elită. Voi vorbi mai mult, ca şi fosta mea profesoară Doina Pană, despre cei doi tineri. Voi vorbi în calitate de prieten. O ştiu pe Viginia Linul de acum 20 de ani, când am intrat în presă, când cineva mi-a spus că este o fată la Centrul Comunitar pentru Tineret care gratuit îi învaţă pe copii să coase cu mărgele. A fost unul din primele mele interviuri. Acea fată minunată a evoluat între timp atât de mult încât astăzi putem vorbi despre un brand Virginia Linul pentru judeţul Bistriţa-Năsăud. Dar nu despre acest lucru vreau să vorbesc. Vreau să vorbesc despre modul în care a ştiut să promoveze judeţul, în primul rând cu sufletul. Şi spun acest lucru pentru că, Virginia Linul, în tot ceea ce face nu este un om care se preface. Dacă s-ar preface s-ar simţi. Este un om care vibrează a frumuseţe tradiţională, este un om a cărei casă este călcată de mii de oameni în fiecare an, este un om a cărei uşă şi poartă frumoasă va fi deschisă de acum pentru fiecare. De ce este important acest punct de reper şi acest muzeu Virginia Linul începând de acum? Pentru că ne arată identitatea noastră, a celor din judeţul Bistriţa-Năsăud, dar şi identitatea României. Aţi văzut şi o să vedeţi costume populare din toate zonele ţării. Mai apoi vor avea, jurnaliştii şi oamenii de televiziune, ca şi până acum, unde să vină să filmeze de Paşti, de Crăciun, pentru că cine-i „nebun” să întindă mese, să le adune, să ştie vorbi despre tradiţiile noastre, să fie în direct şi în ajun de Crăciun, şi în ziua de Crăciun, am văzut-o şi acum, în această pandemie, în direct, în Noaăptea de Înviere, pe postul Kanal D? Cine este acest om frumos dacă nu Virginia Linul. Începând de astăzi, acest brand, care este un brand internaţional, a primit recunoaştere şi acasă. Mă alături şi eu, ca elev al doamnei Doina Pană, şi ca director de ziar, şi va fi a doua propunere pentru acordarea acestui titlu de Cetăţean de Onoare al judeţului, pentru că noi suntem prieteni deosebiţi, o cunosc pe doamna Pană de 30 de ani.
Vreau să vă spun că Virginia nu este un simplu meşter popular. Avem meşteri populari la Salva şi este foarte bine, pentru că aici este un centru extraordinar. Ea este un creator, modelele ei au fost preluate pe scenele din New York, Paris şi altele. Acum doi ani a avut o expoziţie extraordinară peste Ocean, în America, unde i-a învăţat şi pe americani să coasă ca la noi, mai apoi este doctor în istorie şi etnografie. Este foarte important, pentru că ea are o carte extraordinară care nu a fost lansată aşa cum ar fi trebuit în judeţul Bistriţa-Năsăud, poate vom face un eveniment cândva. Este vorba despre „Istoria costumului din Ţara Năsăudului de la origini până-n prezent”, ceea ce veţi vedea de fapt în acest muzeu extraordinar, un muzeu viu. Am participat la doctoratul ei, dar şi la a mai tânărului coleg, preotul Maxim Iuliu Morariu care, iată, m-a întrecut în miile de pagini. Eu scriu zilnic ştiri, acum mai mult despre pandemie, nu prea mai am vreme de cărţi. Este un tânăr foarte apreciat şi de Mitropolitul nostru Andrei, şi de conducerea Patriarhiei şi, iată, nu întâmplător, după ce a terminat anul acesta doctoratul în Teologie în Cluj, îşi continuă studiile la Vatican. Este o mândrie pentru noi, pentru acest judeţ să aibă asemenea oameni. Cu tot sufletul am vrut să vă spun că vă iubesc, vă preţuiesc, felicitări şi domnului profesor şi director, dar şi profesorilor de aici pentru asemenea generaţii. Cinste vouă!” a spus Menuţ Maximinian.
Au urmat cuvintele sărbătoriţilor. „Vreau să încep cu începutul. Îi mulţumesc mamei mele, dumneaei este icoana mea, ea este persoana care m-a învăţat tot ce ştiu şi care mi-a spus: „Dragă, tu trebuie să fii universală”, ca şi detergentul, în sensul că trebuie să ştim să facem toate lucrurile, trebuie să fii şi găzdoaie în casă, şi om în societate, să nu fie carecumva un lucru pe care să nu-l ştim face. Trebuie să ştim să facem fiecare lucru. Într-un cuvânt, munca, am învăţat munca, şi datorită muncii am ajuns unde sunt acum. Am noroc pentru că eu cu mama purtăm acelaşi nume, Virginia Linul, mama şi fiica, eu sunt moştenitoarea numelui, şi nu doar a numelui ci şi a hărniciei. Mica are o vorbă: „Stând aşe, lucraţi câte ceva”. Dacă dă Dumnezeu şi moştenesc energia mamei, care alaltăieri a dus întreaga echipă de femei sus la mănăstire, îmbrăcate în costum popular, dragii mei, pregătiţi-vă că ajung şi eu pe urmele ei. Nu aveţi nicio scăpare. Trebuie să-i mulţumesc soţului meu, care de câţiva ani este alături de mine şi mă susţine. Vă mulţumesc la fiecare în parte, dar mai ales echipei mele de lucru. Eu am idei foarte bune, dar dacă nu aş avea o echipă foarte bună, care să fie la fel de bună ca mine nu aş reuşi. Foarte multă muncă depunem în tot ceea ce facem şi suntem o echipă care avem seriozitate şi respect”, a declarat Virginia Linul.
„Din 1970, sunt la Salva unde am predat 41 de ani, sufletul mi-a fost mereu aici, unde am avut generaţii de elevi deosebiţi. Îmi pare bine când mă întâlnesc cu ei şi văd cu sunt ingineri, profesori, economişti, preoţi şi de departe se apleacă şi dau „Bună ziua” familiei mele. Mulţumesc colectivului de cadre didactice cu care am lucrat de-a lungul anilor, dar şi familiei mele şi în special soţiei mele, Felicia, care m-a susţinut de-a lungul carierei”, a spus, printre altele, prof. Ioan Morariu.
„Această distincţie pentru mine este un semn că trebuie să continui pe calea pe care am început-o, trebuie să fiu respectuos şi să privesc cu evlavie, cu respect şi cu postura învăţăcelului înspre ceilalţi doi Cetăţeni de Onoare. Acest premiu l-am primit cu bucurie, cu mândrie, dar şi cu spaimă pentru că sunt tânăr. Îl dedic tuturor oamenilor care în localitatea Salva îşi fac datoria aşa cum se cuvine. Suntem produsul societăţii în care ne-am format, care este una cu modele şi valori, la Salva”, a declarat părintele Iuliu Marius Morariu.
A fost o zi plină de soare la Salva. Prin împletirea celor trei stâlpi ai identităţii noastre – credinţa (Maxim Morariu), educaţia (Ioan Morariu) şi tradiţia (Virginia Linul) – sălăuanii au arătat că ştiu să îşi respecte identitatea şi că atâta timp cât avem oameni frumoşi ce fac cinste gliei străbune vom avea viitor.

GABRIELA CIORNEI