MICUL BANCHER ȘI MESAJUL LUI RADU SALVAN

Radu Salvan ne oferă, într-un timp relativ scurt – a doua carte. După un volum impresionant și dedicat călătorilor, un gen de discover românesc, Radu Salvan ne reține acum atenția cu ”Micul Bancher”. Familia Giannini, cea care a fondat Bank of America este în centrul acestei cărți. Elemente reale se îmbină cu imaginația autorului oferind cititorului pagini interesante pline de suspans care ne plimbă prin lumea celor bogați și prin farmecul inegalabilului Manhattan. Începutul pare o reîntoarcere la prima carte, autorul invitându-ne să vizităm New York-ul cu farmecul de pe Broadway, Central Park, 5 th Avenue, acolo unde românca Alice reușește prin efort, pasiune și calități deosebite să ajungă într-un râvnit post de directoare la Merrill Lynch. Combinația arta banilor și arta muzicală este izbitoare când tânăra Alice îl cunoaște pe tânărul dirijor Leo Giannini – nimeni altul decât fiul bancherului Thomas Giannini – de la Bank of America. Se înfiripă o poveste frumoasă de dragoste, prilej pentru autor de a ne purta prin Elveția, Italia și de a insista pe valorile artistice din muzeele și de pe scenele unor importante centre culturale internaționale. Te aștepți parcă să asiști la o nuntă extraordinară cu fast și cu multă prezentare a decorului, dar autorul trece repede peste acest moment: ”A fost o nuntă ca-n povești – o creație a celor mai mari designeri, modiști și stiliști ai New-York-ului” – semn că Radu Salvan urmărește altceva.

Mâhnirea neexprimată direct de bancherul Thomas Giannini se îndulcește substanțial când în familie apare nepoțelul Amo. Dotat cu o inteligență deosebită, un adevărat geniu sclipitor, Amo își va demonstra calitățile încă de la o vârstă foarte fragedă convingându-și bunicul că este pregătit pentru domeniul bancar.

Apropierea și afinitatea bunic-nepot aduc în fața cititorului, mesajul acestei cărți descifrat doar citind cu atenție rândurile de cugetare: ”Cărțile acestei lumi cu regulile și normele ce trebuiesc respectate au fost deja scrise.” Preocupat de soarta familiei sale și de jocul din care face parte Thomas (sau autorul) știe că ”cei care decid legile de bază după care se conduce lumea, instaurarea sau căderea guvernelor, președenția soarta țărilor și a popoarelor pe tabla de șah a omenirii, nu puteau fi cunoscuți. Rolul celor ca el, era participarea efectivă și gestionarea banilor ca obiect principal.” Încet, încet scriitorul trece de la idila Alice – Leon la portretizarea unui alt personaj principal – Thomas. Acesta ”din poziția lui era conștient că o țară nu este condusă de Guvernul sau președintele ei, ci din umbră, de cel care controlează moneda țării.”

Este suficientă siguranța familiei în fața greilor lumii ca într-o clipă de respiro bancherul să dispară. Deși doar 14 ani, calitățile, școlile terminate îl impun pe nepotul Amo ca cel mai tânăr șef din sistemul bancar. Dacă n-am fi încă în aceste zile sub influența dispariției Regelui Mihai, am putea crede că scriitorul s-a gândit la o paralelă într-o altă formă și într-un alt spațiu. Dar autorul precizează:

”La pupitrul de unde se (conduce) dirijează totul a promovat o nouă generație, o alta decât generația facebook, care se pare a căzut în derizoriu, ”generația tehnologiei de neînvins – no limit”, a cărui scop – rezultat final – va fi unul cu adevărat nobil, uman, de schimbare a lumii acesteia, crearea unei lumi cu o nouă mentalitate, o nouă conștiință colectivă.”

Amo conduce impecabil Bank of America implicându-se și luând decizii surprinzătoare pentru un tânăr la o vârstă atât de fragedă.

Devine membru al MENSA – o organizație internațională non-profit a oamenilor cu un IQ mult peste medie. Asistăm acum la un adevărat reportaj jurnalistic unde Radu Salvan vorbește cu convingere și studiat despre această organizație și despre componenții ei. Este momentul ca scriitorul să prezinte în antiteză pozițiile necunoscuților grei ai lumii și a celor din MENSA.

”Scopul celor care dețin puterea acum este același, arhicunoscută: lumea trebuie condusă doar de ei, întotdeauna, iar puterea și tot ce e mai de preț trebuie să rămână în proprietatea lor – any time. Scopul celor de la MENSA, a celor care ne-au întâlnit aici și al altora ca noi este unul cu adevărat unic: de a crea o lume nouă în care cei mulți să fie beneficiari ai rezultatelor inteligenței noastre, a științei, a bunurilor și a bogățiilor acestei planete, toate acestea urmând să fie distribuite în mod judicios, egal și transparent în numele demnității de-a fi om – acest atribut al demnității fiind un drept divin al tuturor.” Acesta cred că este mesajul cărții și bucuria de a o lectura oriunde și oricând.

Dorel Cosma