În anul de grație 2021, în plină pandemie, Primăria Municipiului Bistrița a organizat un concurs special pentru ocuparea postului de director al Centrului Cultural Municipal Bistrița de către Gavrilă Țărmure. Pentru că am urmărit inteviul atunci și am văzut dezbaterea recentă cu privire la neprelungirea contractelor artiștilor din Ansamblul ”Cununa de pe Someș”, mi-am amintit imediat de proiectul lui Gavrilă Țărmure care propunea renunțarea la aceste posturi. Interesant este cum presa și liberalii, care erau atunci la butoane și aplaudau ideile reformatoare cu care a venit noul manager, au uitat că Țărmure le-a pus gând rău ”bărbuncașilor” după cum s-a referit la Ansamblul ”Cununa de pe Someș” și le-a numit spectacolele ”cultură ruraloidă”, care ar trebui să dispară din programul cultural al Bistriței, oraș care trebuie să se orienteze spre o ”cultură urbană”.

”Bărbuncașii” care în 2021 erau dispensabili (în opinia lui ”Ț”), acum când a venit un primar care chiar pune în aplicare o reformă la Palatul Culturii, au devenit dintr-o dată simbol al Bistriței și ambasador al culturii bistrițene. Vedeți mai jos că tot serviciul respectiv figurează și în planul de management al lui Gavrilă Țărmure ca o problemă pe linia cheltuielilor de personal și nu numai, fapt pentru care și-a propus restructurarea lui, numai că nu a mai făcut-o.

La patru ani distanță, primarul Gabriel Lazany a sesizat nevoia de restructurare la Centrul Cultural Municipal Bistrița și o pune în aplicare prin neprelungirea contractelor cu artiștii. O decizie pe care Ioan Turc și Gavrilă Țărmure nu au pus-o în aplicare deși s-au lăudat cu ea prin proiecte de management și planuri de restructurare, ba chiar au avut ocazia cu prilejul reorganizării instituției.

Gavrilă Țărmure a propus în 2021 o inițiativă îndrăzneață pentru revitalizarea vieții culturale a Bistriței, axată pe promovarea „culturii urbane” și transformarea orașului într-un veritabil centru al artei contemporane, puține însă s-au și implementat. Proiectul său managerial, neaplicat în totalitate, se remarca la momentul respectiv printr-o paletă vastă și diversificată de activități menite să răspundă unor așteptări variate: o stagiune de muzică clasică, un program expozițional dedicat artei plastice, spectacole teatrale, concerte de anvergură în cadrul Bisericii Evanghelice, un festival de dans tradițional, un club de jazz, precum și un parc de sculpturi sau integrarea unor opere sculpturale în sensurile giratorii ale orașului. Printre obiectivele asumate în primele luni de mandat se număra și revitalizarea teatrului local, înființarea unei orchestre de cameră și deschiderea unui muzeu de artă contemporană. Muzeu de artă contemporană nu știu să avem, orchestră de cameră nici atât (m-am luptat doi ani să se cumpere un pian la Palatul Culturii), iar despre revitalizarea teatrului cred că piesa produsă de Radu Afrim la Bistrița a fost un mare pas înainte, dar teatrul în rest e inexistent.

„Dorim să consolidăm poziția Bistriței ca un epicentru al artei contemporane, depășind dimensiunea rurală sau divertismentul cu accente tradiționaliste oferit până acum”, a subliniat Gavrilă Țărmure.

În ceea ce privește structura organizațională, managerul a evidențiat necesitatea unor ajustări și potențiale restructurări, precum și organizarea de concursuri pentru recrutarea unor persoane cu competențe adecvate. „Cheltuielile salariale se ridică la 5 milioane de lei. Vom iniția o analiză profundă și rapidă la toate nivelurile pentru o reașezare adecvată a activității. De exemplu, există aproximativ 45 de angajați care lucrează în domeniul folclorului, însă lipsește un grup de dans contemporan. În plus, nu avem un antropolog în echipă, deși ar fi necesar. În primele luni, ne vom concentra pe reorganizarea instituției”, a declarat Gavril Țărmure.

Managerul a mai subliniat importanța atragerii de finanțări alternative, în contextul reducerii semnificative a bugetului destinat acțiunilor culturale – de la 3-4 milioane de lei la doar 500.000 de lei. Fondurile suplimentare vor fi căutate atât la nivel european, prin intermediul Comisiei Europene, cât și la Ministerul Culturii, iar veniturile proprii vor fi sporite pentru a acoperi cel puțin 12-15% din buget.

Vedeți un extras video (14 minute) mai jos promisiunile lui Gavrilă Țărmure din 2021 ca să vă convingeți cine a propus încă de atunci renunțarea la angajații de la Ansamblul ”Cununa de pe Someș” denumiți în mod peiorativ ”bărbuncași” și catalogați drept reprezentanții unei culturi de duzină numită ”cultură ruraloidă”.

sursa text: Ion Lucian Petraș - săptămâna,online