În urmă cu vreo 20 de ani bătea la porţile jurnalismului un tânăr, absolvent de facultate, cu reale calităţi în ale scrisului şi comunicării, inaugurându-şi o rubrică în cotidianul „Răsunetul” – „Generaţia în blugi”. Autorul, el însuşi în blugi, scria într-o frumoasă limbă românească un soi de însemnări de actualitate cu referiri la viaţa cotidiană, cu introspecţii şi observaţii dintre cele mai pertinente. Ajuns redactor cu acte în regulă, Menuţ Maximinian, tânărul în blugi, avea să confirme că ne aflăm în faţa unui autentic creator de frumos, de cultură, un priceput mânuitor al condeiului.
De mai bine de două decenii numele lui e sinonim cu acela de jurnalist şi scriitor, cunoscut atât în ţară, cât şi peste hotare, dovadă fiind numeroasele premii cu care este răsplătit un om care este poet, etnolog, critic literar, jurnalist, aflat în fruntea celui mai ştiut ziar din judeţ – „Răsunetul”.
Ultima „ispravă” a jurnalistului Menuţ Maximinian este un volum de 550 de pagini de interviuri licantropice, intitulat sugestiv „În iţari şi fără mască”, apărut la Editura Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România. Volumul, scris Doru Dinu Glăvan, preşedintele UZP, ne prezintă „frumuseţile Ţinutului Bistriţa-Năsăud printr-o serie de interviuri cu oamenii de aici ce au ceva de spus în domeniul artei. O carte ce surprinde puterea dialogului, jurnalistul cu experienţă de 20 de ani în domeniul presei, manager a celui mai ştiut ziar din judeţ „Răsunetul”, de altfel singurul ziar tipărit din zonă, ştie să portretizeze fiecare invitat prin intermediul răspunsurilor la întrebări foarte bine alese. Cartea surprinde prin dialogurile purtate în ultimii zece ani de Menuţ, cu personalităţi culturale, muzicale, sportive, dar şi cu oamenii din vatra satului. E cuprinsă o panoplie a plaiurilor bistriţene şi năsăudene din ultimul deceniu prin ochiul ager al jurnalistului şi cu pana scriitorului profesionist”.
Cartea e structurată pe mai multe capitole: Literatură, Educaţie, Manageri de instituţii culturale, Tradiţii, Muzică, Interpreţi bistriţeni în diaspora, Dans, Jurnalişti. Lecturând volumul de faţă, Menuţ ne descoperă oameni cu totul speciali care iubesc limba română şi poporul, care nu-şi uită rădăcinile şi tradiţiile.
„Nu ştim să ne mai vorbim limba”; „Ar trebui predate momentele fundamentale ale istoriei românilor în şcoală”; „Satul românesc îmbătrâneşte şi este foarte dureros să ascultăm şi ce au copiii pe suflet şi să-i ajutăm, să-i îndrumăm”; „Am crescut într-o casă la marginea unei păduri a cărei farmec se răsfrânge şi asupra vieţii mele”; „Nu rămâi în istorie printr-un dig de beton ci prin cultură”; „Folclorul a devenit sclipicios; folclorul nu se fabrică, e sfânt, cules de la rădăcină”; „După 50 de ani de presă nu există vreun cătun în judeţul Bistriţa-Năsăud unde să nu fi pus piciorul”; „Fiecare cuvânt al meu izvorăşte din inimă”. Şi-au împărtăşit din gândurile şi experienţa de o viaţă, fiecare din domeniul în care excelează, printre alţii: scriitorii: Andrei Moldovan, Olimpiu Nuşfelean, Melania Cuc, Al. C. Miloş, Gabriel Gafiţa, profesorii Constantin Rus, Sever Ursa, Vasile V. Filip, Elena M. Cîmpan, Viorel Rus, managerii de instituţii culturale: Dorel Cosma, Alexandru Gavrilaş, Alexandru Uiuiu, Gavril Ţărmure, Nicolae Gălăţean, artişti din domeniul muzicii precum Cornelia Ardelean Archiudean, Alexandru Pugna, Domnica Dologa, Lenuţa Purja, ori jurnaliştii: Traian Săsărman, Gheorghe Crişan, Mihai Rotaru, Vasile Jimborean, Vasile Gotea.
Menţionarea titlurilor şi a creatorilor de mai sus poate trezi curiozitatea cititorilor în a afla în ce stadiu se află cultura în general, prin prisma unor oameni aflaţi în prima linie, de la evenimente culturale de mare amploare, la lansări de cărţi, expoziţii, concerte de muzică, manifestări trecute prin ochiul existent al unui „lup tânăr” – după spusele lui Andrei Moldovan. Cu referire directă, se înţelege, la Menuţ Maximinian, omul generaţiei în blugi ajuns acum, după mai bine de 20 de ani, un purtător strălucit al stindardului culturii şi jurnalisticii bistriţene şi nu numai. O invitaţie, deci, spre a lectura volumul „În iţari şi fără mască”.

T. SĂSĂRMAN