GEORGE COȘBUC ȘI-A FĂCUT APARIȚIA PE SCENA DIN BISTRIȚA ȘI A CREAT O CAPODOPERĂ: ”NUNTA ZAMFIREI”

A XXII-a ediţie a Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei” a început la Bistriţa. Bistriţenii se bucură de prezenţa nuntaşilor din India, Turcia, Franţa, Ucraina, Vietnam, Grecia, Polonia, Serbia şi din ţara gazdă. O nuntă ca-n poveşti la care sunt aşteptaţi să vină toţi bistriţenii. Târgul de artizanat e deschis pentru toţi cei care doresc să achiziţioneze produse tradiţionale. Un punct inedit în cadrul manifestărilor a fost deschiderea oficială, pe scena din faţa Palatului Culturii, a celei mai frumoase nunţi din lume. Salutul oficialităţilor a fost adus de primarul Ovidiu Crețu, ministrul secretarul de stat în Ministerul Culturii Alexandru Pugna, ambasadorul României în Vietnam, Valeriu Arterni, ambasadorul Vietnamului la Paris,  Nguyen Ngoc Son, în prezenţa prefectului Ovidiu Frenț, ministrului pentru Relația cu Parlamentul Viorel Ilie, vicepreședintelui CJ Vasile Puica, viceprimarilor Cristian Niculae și senatorului Ioan Simionca, Gelu Muthi, comandantului Brigăzii 81 Mecanizată ”General Grigore Bălan”, col. Iulian Berdilă, .Au evoluat Ansamblul profesionist Cununa de pe Someş, împreună cu ansamblul Balada de la Bistriţa, profesioniştii de la Junii Sibiului şi orchestra Zuralia.

Am văzut o altfel de coregrafie a dansurilor populare, dar şi cântecele pe versurile lui George Coşbuc într-o altă abordare, într-un tablou regizat de iniţiatorul festivalului dr. Dorel Cosma. Conducerea muzicală a fost semnată de Alexandru Demeter, Relu Balkan şi Bogdan Botezat, iar coregrafia de Teodor Puşcaş şi Ioan Simionca. Pentru prima dată pe scenă a fost, la masa de lucru, poetul George Coşbuc, ca un arc peste timp a momentului în care crea una dintre capodoperele literaturii româneşti, Nunta Zamfirei. Pentru artista Emilia Bubulac, cea care a participat an de an la festival, trecută ai la cele veşnice, a fost păstrat un moment de reculegere, apoi a fost aplaudată de bistriţeni minute în şir.

”Dragi nuntași, bine ați venit la măritișul celei de-a XXII-a Zamfire. Este o importantă manifestare a folclorului internațional. Noi, românii, am știut să ne păstrăm folclorul, să luăm ceea ce au creat mai frumos strămoșii noștri și să punem apoi în scenă. Ne bucurăm că și în alte părți ale lumii se întâmplă la fel și că an de an beneficiem de prezența unor trupe importante care ne prezintă folclor din toată lumea”, a declarat naşul mare, primarul Ovidiu Crețu.
”Am dorit să creăm un festival al cărui nume să devină renume. Datele statistice ne arată că Festivalul ”Nunta Zamfirei” este între primele cinci locuri din Europa ”, spune cel care a înfiinţat festivalul, dr. Dorel Cosma.
”Sunt părtaș la bucuria bistrițenilor, care an de an mută capitala folclorului aici la noi. An de an, la Bistrița vin nuntași de pretutindeni, așa cum descria Coșbuc în ”Nunta Zamfirei””, a declarat Alexandru Pugna, secretar de stat în Ministerul Culturii.

Zile pline de culoare la Bistriţa, unde Zamfira şi Viorel s-au bucurat de oaspeţi de peste mări şi ţări la nunta lor. Mulţime de bistriţeni au participat atât la animaţiile ce au avut loc în diverse zone ale municipiului, cât şi la spectacolele din Piaţa Palatului Culturii. Aici, aproape de statuia lui George Coşbuc, care parcă privea şi el scena şi admira frumuseţea jocurilor internaţionale, bistriţenii au venit cu miile, dovedind, în frunte cu primarul Ovidiu Creţu şi directorul festivalului – Dorel Cosma, că sunt bune gazde.

Ziua de sâmbătă a debutat cu participarea la ceremonia dedicată Zilei Imnului României, la statuia celui care a dat versurile acestuia, bistriţeanul Andrei Mureşanu. Delegaţiile au fost primite apoi de primarul Ovidiu Creţu, care le-a dat suveniruri cu oraşul.

          Animaţia din Parcul Municipal i-a antrenat pe bistriţeni, care au învăţat jocurile diferitor popoare. Pe scenă au evoluat mai întâi membrii ansamblului „Cununiţa” al Palatului Culturii Bistriţa, conduşi de tânărul instructor Paul Muntean, care a dovedit că avem o pepinieră frumoasă de dansatori la Bistriţa. A urmat grupul din Franţa, care a prezentat câteva cântece tradiţionale. Ansamblul „Regional” din Polonia a impresionat nu doar prin bogăţia coloristică a broderiilor şi a ornamentelor costumelor, ci şi prin evoluţie, dansurile lor fiind bine primite de către public. Nu putea lipsi nici de la această ediţie Grecia, cu care Bistriţa are o relaţie mai deosebită, prin Meny Papanicolau, Cetăţean de onoare al municipiului Bistriţa, şi membru al IGF. De această dată au fost prezenţi artiştii din Marissa, care au pus în scenă moştenirea culturală a străbunilor, bistriţenii bucurându-se inclusiv de renumita muzică a filmului „Zorba grecul”.

          Cu siguranţă, una dintre surprizele acestei ediţii a fost prezenţa Vietnamului, care a venit la eveniment împreună cu ambasadorul României în Vietnam, Valeriu Artemi, şi cu ambasadorul Vietnamului la Paris,  Nguyen Ngoc Son. Făcând parte din Teatrul Naţional din capitala Hanoi, ansamblul a adus în faţa bistriţenilor nu doar tradiţiile din Vietnam, ci şi surprize deosebite, cântând Ciocârlia, dar şi Imnul festivalului, dovcedindu-şi astfel profesionalismul şi arătându-şi experienţa prin participarea de-a lungul vremii la evenimente în peste 100 de ţări, de unde s-au întors acasă cu o serie de trofee.

          Seara de sâmbătă s-a încheiat cu evoluţia Serbiei, artiştii din ţara vecină având ritm şi armonie în tot ceea ce au prezentat în faţa bistriţenilor, care i-au recompensat cu aplauze.

          Duminică, artiştii au participat la slujba arhierească oficiată de mitropolitul Andrei la Panteonul bistriţenilor, în prezenţa a peste 1000 de tineri ortodocşi din Mitropolia Clujului. De asemenea, artiştii din Polonia au fost prezenţi la Rapsodia Trişcaşilor din Leşu, iar cei din Grecia la Festivalul din Sânmihaiu de Câmpie. Seara, la scena din Piaţa Palatului Culturii au urcat pe scenă artiştii din Turcia, câştigători de trei ori ai competiţiei universitare din ţara de origine, toţi studenţi ai Conservatorului de stat la secţia dansuri populare. Ritmul de tobe şi dansurile orientale i-au atras ca un magnet pe bistriţeni, ca de fiecare dată Turcia fiind la înălţime.  A urmat, din nou Vietnamul, cu alte surprize pentru bistriţeni, iar apoi India, care a adus în faţa bistriţenilor moştenirea culturală de 5000 de ani. Bineînţeles că şi aceste momente au fost ca o pată de culoare pentru festival, ritmurile indiene arătându-ne că vorbim de o expresie artistică atât prin avalanşa mişcărilor corporale, cât şi prin gesturile mâinilor şi privirile sugestive, dansurile fiind ca o ofrandă în mod necondiţionat divinului.

          Seara a încheiat-o ansamblul din Ucraina, câştigători ai Festivalului universal pentru tineret şi studenţi din Moscova, dar şi a trofeului „Colierul de aur” din Dijon, Franţa. Compoziţiile coregrafice s-au bazat pe dansuri populare din diferite regiuni ale Ucrainei, arătându-ne adevărata şcoală de balet care este în ţara vecină.

          În Gala festivalului, fiecare formaţie şi-a prezenta din nou tradiţiile, focul de artificii luminând bolta Bistriţei, dând de veste că aici a fost o nuntă ca-n poveste, unică în lume. La Gală, alături de artişti şi bistriţeni au fost prezenţi preşedintele Consiliului Judeţean-Radu Moldovan, ministrul Transporturilor, Răzvan Cuc, primarul Bistriţei Ovidiu Creţu,  viceprimarul Cristian Niculae, primarul Becleanului Nicu Moldovan.  Echipa de la Palatul Culturii manageriată de dr. Dorel Cosma a reuşit să facă din Bistriţa capitala culturii mondiale.

Bistriţa a prins viaţă. Precum spune al nostru George Coşbuc: „Şi s-a pornit apoi cuvânt! / Şi patru margini de pământ / Ce strimte-au fost în largul lor, / Când a pornit s-alerge-n zbor / Acest cuvânt mai călător/ Decât un vânt! / Iar când a fost de s-a-mplinit /Ajunul zilei de nuntit, /Din munţi şi văi, de peste mări, / Din larg cuprins de multe zări, / Nuntaşi din nouăzeci de ţări / S-au răscolit. / Şi ca la mândre nunţi de crai / Ieşit-a-n cale-ales alai / De sfetnici mulţi şi mult popor / Cu muzici multe-n fruntea lor; / Şi drumul tot era covor / De flori de mai. / Şi-atunci de peste larg pridvor, / Din dalb iatac de foişor / Ieşi Zamfira-n mers isteţ, / Frumoasă ca un gând răzleţ, / Cu trupul nalt, cu părul creţ, / Cu pas uşor. / Un trandafir în văi părea; / Mlădiul trup i-l încingea/ Un brâu de-argint, dar toată-n tot / Frumoasă cât eu nici nu pot / O mai frumoasă să-mi socot / Cu mintea mea. / Şi ea mergând spre Viorel,/ De mână când a prins-o el, / Roşind s-a zăpăcit de drag, - / Vătavul a dat semn din steag / Şi atunci porniră toţi şireag / Încetinel. / Iar la ospăţ! Un râu de vin! / Mai un hotar tot a fost plin / De mese, şi tot oaspeţi rari, / Tot crai şi tot crăiese mari, / Alăturea cu ghinărari / De neam străin. / A fost atâta chiu şi cânt / Cum nu s-a pomenit cuvânt! / Şi soarele mirat sta-n loc, / Că l-a ajuns şi-acest noroc, / Să vadă el atâta joc / P-acest pământ!”.

 

La Bistriţa, Vietnam şi India, primite în IGF

          În prezenţa preşedintelui Uniunii Mondiale de Folclor IGF, dr. Dorel Cosma, şi a membrilor Biroului Executiv -  Rene Sourisoau – Franţa, Pahone Pop – România,  Zenon Kolybych – Ucraina, la Bistriţa a avut loc o întâlnire festivă în cadrul căreia două noi ţări au fost primite în rândul membrilor renumitei asociaţii internaţionale. Este vorba despre India şi Vietnam, la eveniment participând din partea Indiei, Falguni Shah, directorul ansamblului Spandani, iar din partea Vietnamului, Nguyen Thang Vuong. Directorul ansamblului Teatrului Naţional din Hanoi, de asemenea, au onorat cu prezenţa ambasadorul României în Vietnam, Valeriu Artemi şi ambasadorul Vietnamului la Paris, Nguyen Ngoc Son.       

     Primirea s-a făcut în cadrul legislativ cu votul tuturor membrilor Comitetului director IGF şi a fost primită cu mare bucurie de către cele două ţări cu care de acum Uniunea Mondială de Folclor va avea o colaborare mai intensă.