Revelionul, moment de sărbătoare și speranță pentru un nou început, a fost transformat de multe televiziuni într-un spectacol de prost gust, plin de momente penibile și grotesc. În loc să ofere divertisment de calitate, majoritatea posturilor au ales să mizeze pe gălăgie, vulgaritate și kitsch, uitând că publicul așteaptă mai mult decât zgomot și superficialitate.
Pe ecrane, conceptul de divertisment a fost redus la un concurs absurd: cine țipă mai tare, cine se dezbracă mai mult și cine reușește să atragă atenția prin scene exagerate și lipsite de bun-simț. Așa-zisele vedete au încercat să compenseze lipsa talentului cu gesturi teatrale și costume scandaloase, într-o încercare disperată de a fi „originali”. Rezultatul? Momente de jenă cruntă, în care granița dintre comedie și ridicol a fost complet ignorată.
Un alt punct nevralgic al programelor de Revelion a fost calitatea îndoielnică a actelor muzicale. Am fost bombardați cu interpretări ale unor „artiști” care nu stăpânesc nici măcar noțiunile elementare de muzică. Mulți dintre aceștia s-au remarcat mai degrabă prin afonie totală decât prin talent, oferind publicului un spectacol greu de urmărit. „Gretos” este cuvântul care descrie cel mai bine prestațiile unora dintre acești cântăreți, care păreau mai interesați să se facă de râs decât să ofere un moment artistic memorabil.
Un fenomen tot mai îngrijorător este manelizarea excesivă a divertismentului. Manelele au devenit coloana sonoră omniprezentă, iar acest gen, deși popular pentru un anumit segment al publicului, este promovat agresiv în contexte unde diversitatea muzicală ar trebui să fie prioritară. Nu doar că manelizarea invadează divertismentul, dar aceasta pare să se extindă și în alte domenii, inclusiv în politică, unde superficialitatea și vulgaritatea au devenit norme.
În peisajul dezolant al televiziunilor de Revelion, câteva posturi au reușit să se remarce pozitiv. TVR1 și TVR2 au oferit programe mai echilibrate, cu decoruri elegante, scenografie bine gândită și o demnitate care a lipsit cu desăvârșire altor posturi. Pro TV, de asemenea, a avut un program mai bine structurat, cu momente care au combinat divertismentul de calitate cu respectul pentru telespectatori. Aceste posturi au demonstrat că se poate face un Revelion de televiziune fără să recurgi la exagerări grotescă sau la exploatarea kitsch-ului.
Revelionul este o ocazie specială, iar televiziunile au responsabilitatea de a oferi programe care să aducă bucurie, nu dezgust. Publicul merită profesionalism, diversitate muzicală și respect, iar televiziunile ar trebui să înțeleagă că un Revelion de succes nu înseamnă doar audiență obținută cu orice preț, ci și respect pentru inteligența și sensibilitatea telespectatorilor. Dacă 2024 ne-a arătat ceva, este că divertismentul televizat din România are nevoie urgentă de o revizuire. Publicul a obosit să fie tratat cu superficialitate, iar programele de Revelion sunt un exemplu perfect al degradării constante a standardelor. Speranța stă în posturile care au reușit să se ridice deasupra mediocrității și să ofere ceva demn de urmărit. Manelizarea excesivă și grotescul nu ar trebui să fie normele, ci excepțiile. Poate că este timpul ca televiziunile să-și amintească ce înseamnă cu adevărat respectul pentru public.
Dorel Cosma