BISTRIȚA – NĂSĂUD ÎN CONTEXTUL CULTURAL TRANSILVĂNEAN (1)
Răsfoind ”Buletinul oficial” al județului Năsăud, Anul XXXIII – 1935, aflat la Biblioteca Centrului Universitar Cluj (Fondul documentar P-2165), am reținut, ca pe o concluzie, următoarea remarcă: ”...a avut totdeauna, din vremuri îndepărtate, sub stăpînire străină, o gazetă românească, cu care ne mândrim și care a adus servicii reale, prețioase poporului nostru din acest ținut”
Și, mai e de remarcat un adevăr istoric, anume că, bucurându-se de o poziție geografică distinctă, cuprinsă între zona de contact a podișurilor Someșan și Transilvaniei și regiunea muntoasă dintre Țibleș și Călimani, în acest minunat colț de țară s-au statornicit și au trăit de-a lungul vremurilor, oameni destoinici, capabili nu numai de a valorifica resursele bogate ale solului și subsolului dar și de a se ridica în timpurile de restriște, nu numai o dată, pentru a-și apăra ființa națională, obiceiurile și tradițiile.
Ce a mai conferit natura acestor locuri – relieful comun, bazinul Someșului Mare – foarte însemnat de altfel, au fost strînsele legături istorice și economice dintre cele două orașe principale ale județului, Bistrița și Năsăud, care justifică denumirea comună pentru acest județ.
Numeroși creatori, majoritatea anonimi, pe care i-au dat aceste meleaguri, au exprimat artistic bogatul tezaur folcloric exprimat abundent prin comori ale poeziei, cântecului și dansului popular, obiceiuri de o profundă originalitate iar dacă acestora îi pomenim adăugându-i numai pe Liviu Rebreanu, George Coșbuc sau Andrei Mureșanu, putem argumenta că acest ținut, Bistrița-Năsăud a dobândit o faimă bine cunoscută în întreaga țară.
Evoluția în sens creativ a înclinației spre componentele culturale ale vieții cotidiene se poate vorbi de o vie activitate intelectuală, materializată prin producții literare din rândul cărora vom creona pe cele publicistice, acestea bucurându-se de interesul general, devenind o necesitate curentă, aparițiile tipografice făcând o adevărată istorie, devenind o componentă de bază a culturii în ansamblul ei.
Multitudinea lor cât și tematica abordată în ansamblu ne face să le împărțim în mai multe categorii:
- Anuare școlare;
- Publicații pedagogice;
- Publicații oficiale;
- Calendare;
- Ziare;
- Reviste.
Ce este de reținut încă este faptul că, deși publicațiile apar în mai multe părți ale județului, majoritatea lor se vor tipări la Bistrița, aici fiind cel mai dezvoltat acest meșteșug, tipăritul devenit chiar o tradiție.
Din fondul pe care l-am cercetat, se poate face o datare cronologică, o caracterizare a conținutului, a scopului urmărit de fiecare publicație, indiferent din ce categorie face parte, așa că, urmează, pe categoriile amintite (A-F), să parcurgem o bună parte din publicațiile acestui județ, deocamdată cele în limba română , începând, deci, cu Anuarele școlare. Dar, în următorul material.
(va urma)
Vasile Jimboreanu