Reuniunea literară Bistrițeană

 

Într-un material anterior ceream aplecarea bistrițenilor de a activa – înafara atribuțiilor profesionale – în diverse grupări, asociații sau societăți – cu scopul de a-și mări – în special – orizontul cultural și cel al culturii fizice fără a ține cont de religie, sex sau naționalitate, fenomenul acesta petrecându-se încă din partea a doua a secolului XIX.

O asemenea societate, cu o activitate deosebit de activă este ”Reuniunea literară Bistrița” al cărei statut, compus din 23 de puncte și dat publicității în 2 iunie 1921, face să se înțeleagă aportul său benefic asupra membrilor ce o compuneau și nu numai. Să parcurgem acum primele 8 puncte din 5 statutul reuniunii bistrițene, respectând exprimarea și ortografia timpului:

1. Numele reuniunii este: ”Literarischer Vere in Bistritz” (Reuniunea literară Bistrița);
2. Scopul reuniunii este a înainta cultura spirituală, a informa cercuri mai întinse ale publicului despre opere ale artelor, muzicii, literaturii și cercetării științifice;
3. Scopul acesta va ajunge:
   1. Prin aranjarea conferințelor publice;
   2. Prin aranjarea reprezentațiunilor teatrale;
   3. Prin promovarea reprezentațiunilor teatrale și muzicale;
   4. Prin înființarea unei biblioteci și prin întemeierea unei sale de cetire.
4. Reuniunea constă din membri ordinari;
5. Fiecare membru trebuie să fie prea mare pentru școală și trebuie să fie cel puțin de 18 ani și să aibă o purtare fără prihană.
6. Fiecare membru este obligat a urma statutele și a sprijini reuniunea după putință;
7. Comitetul fixează taxa anuală pentru membri.
8. Fiecare membru este îndreptățit a frecventa localitatea reuniunii, a citi revistele și ziarele de acolo, a se împrumuta cărți dela bibliotecă.

Deocamdată atât, urmând ca celelalte puncte să le consemnăm în următorul articol. (va urma...)

Vasile Jimboreanu