Palatul Culturii Bistriţa a găzduit lansarea unor publicaţii în cadrul unui eveniment care a încununat anul 2020 al Societăţii Scriitorilor „Conexiuni”. Evenimentul, ce s-a derulat prin aplicaţia zoom, a fost coordonat de managerul instituţiei, prof. dr. Dorel Cosma, care a declarat: „Chiar dacă sărbătorile Crăciunului au trecut, încă simţim febra frumoasă a acestor sărbători atât de importante pentru toţi creştinii şi ne apropiem cu paşi foarte-foarte rapizi spre finalul anului 2020. Ne-am gândit ca la finalul acestor sărbători să venim în faţa iubitorilor literaturii cu câteva noutăţi, să închidem anul prin literatură. Dacă am încercat şi am trecut prin oraş cu o caravană a colindelor şi i-am colindat pe prietenii noştri, concetăţenii noştri bistriţeni. A fost o transmisiune în direct, iar colindele s-au adresat tuturor celor care ne urmăresc activitatea directă şi cu care am conlucrat în acest an 2020.
La ceas de bilanţ a apărut numărul revistei Conexiuni, numărul 42-43, adunând tot ceea ce are mai frumos în acest an cultura bistriţeană. Revista, dincolo de articolele în limba română, de eseurile care se găsesc aici, este tradusă şi în limba engleză, Zorin Diaconescu a reuşit şi de această dată să facă o traducere frumoasă şi astfel dumneavoastră veţi înţelege, nu doar din imagini, tot ceea ce simţim noi şi tot ceea ce înseamnă actul artistic de la Bistriţa
Apoi, scriitorul Dorel Cosma a prezentat cartea Elenei M. Cîmpan – „Poeme de fluturi”: „Este o carte care a apărut la Editura Şcoala Ardeleană din Cluj-Napoca. Ne bucurăm de un nou volum pe care scriitoarea îl aduce în faţa iubitorilor de poezie, Elena M. Cîmpan este şi preşedinta Uniunii Ziariştilor Profesionişti Filiala „Răsunetul” din Bistriţa-Năsăud. Avem o activitate frumoasă, comună, încă de la începuturi Elena a fost prezentă în tot ce înseamnă această Societate a Scriitorilor Bistriţeni. Volumul de astăzi vine cu poezii interesante, îndrăznesc să spun într-o formă nouă, pe care ne-o prezintă Elena. De altfel, şi în textul pe care îl semnează Ioan Radu Văcărescu pe coperta IV, aminteşte de această frumoasă realizare a colegei noastre. Elena vine cu un volum care începe cu câteva zile care, cred eu, au impresionat-o foarte mult, în urma unei vizite pe care a făcut-o în zona Braşovului. Sunt zece poeme în care aduce o serie de elemente simbolice şi creează nişte simboluri deosebite care au impresionat-o la această vizită în Braşov. Crede că a venit aici pentru a se întâlni cu norii din această parte a ţării, cu zăpada, cu Biserica Neagră, cu oamenii... Este un ciclu de zece poezii care, fiecare, conţine un simbol aparte şi, ceea ce este mai plăcut, poeta ştie să descifreze în lucruri foarte simple simboluri pe care le remarcă şi pe care ni le transmite cu multă-multă sensibilitate. După ce ne plimbă prin aceste zece simboluri cu totul şi cu totul deosebite, vine şi continuă cu câteva poeme, fiecare parcurgând parcă luni de zile, din mai 2019 şi până 2020, undeva spre toamna lui 2020, poeme foarte frumoase care aduc imagini poetice cu totul aparte”.
Despre volum, Elena M. Cîmpan a declarat: „Mulţumesc domnului Cosma pentru felul în care a citit cartea mea, pentru felul în care l-a înţeles, pentru faptul că, de-a lungul carierei mele aţi fost întotdeauna aproape de ceea ce am scris, dar şi pentru oportunitatea de a lansa această carte în acest cadru, împreună cu scriitori, colegii noştri din toată lumea. Este o carte care trebuia să apară, este o carte pe care am gândit-o de mult şi am scris acest volum de versuri în intervalul deja amintit, mai 2019 – iulie 2020, „Poeme de fluturi”, apărut la Şcoala Ardeleană din Cluj-Napoca, 2020. Bineînţeles că poemele au prins pandemia, şi eu am prins pandemia. Într-o seară, stăteam de vorbă cu fiul meu în căutarea unui titlu şi la alegerea lui s-a născut „Poeme de fluturi”. Cartea aceasta face parte din destinul meu literar, personal. Este al 14-lea volum de poezie. E mult, e puţin, dar n-am scris mai mult decât am citit. În acest an s-au împlinit 20 de ani de la debutul meu în volum. Se întâmpla în anul 2000 cu volumul „Dileme la începutul mileniului”. Tot în acest an s-au împlinit 40 de ani de la debutul în ziarul „Crai nou” din Suceava. Deci, sunt, cu „Poeme de fluturi”, după 20 de ani şi după 40 de ani de poezie. Aceste poeme desăvârşesc un cerc, ele sunt geografie, adică spaţiu, istorie, adică timp, trup şi suflet, vis şi realitate, sunt cunoaştere, aventura unei idei, ideea că nu doar paşii lasă urme ci şi limba română. Aceste poeme sunt joc secund, temelie a unei existenţe. Poezia, într-o definiţie adaptată momentului, ar fi că, poezia, contrar virusului de care trebuie să ne izolăm să ne distanţăm, dimpotrivă, de ea trebuie să ne apropiem, să o îmbrăţişăm, să nu ne spălăm pe mâini de poezie şi să ne bucurăm dacă într-o zi poezia ar avea transmisie cu adevărat comunitară, să adulmecăm poezia şi ea să ne vindece de alte suferinţe, cum ar fi lipsa sentimentelor”.
În faţa celor prezenţi pe site-urile Palatului Culturii, în transmisiune directă, Dorel Cosma a prezentat cartea semnată de Menuţ Maximinian – „În iţari şi fără mască – interviuri licantropice”: „Este o carte apărută la Editura Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, o carte voluminoasă, cu peste 500 de pagini şi poate că ne-ar trebui foarte mult timp să spunem totul despre această carte care este o adevărată oglindă a judeţului Bistriţa-Năsăud şi a municipiului nostru, în primul rând, nu doar prin oamenii locului ci şi prin oamenii care au vizitat aceste zone, oameni care s-au întâlnit cu scriitorul, etnologul, redactorul şef, directorul ziarului „Răsunetul”, omul de cultură Menuţ Maximinian, Această carte vine după o muncă intensă de zece ani de zile în care Menuţ Maximinian, dincolo de reportajele, de editorialele pe care realizează sau de emisiunile radio şi tv pe care le face în Bistriţa-Năsăud, s-a aplecat şi asupra interviului. Menuţ Maximinian vine cu această capacitate deosebită a intelectualului care ştie cum să pregătească un interviu, care studiază atunci când pleacă la lucru, îşi pregăteşte materialul, îşi pregăteşte pixul pentru a introduce, atât pe cel intervievat, cât şi atmosfera necesară pentru ca interviul să prindă contur şi să fie interesant pentru cel care îl va citi. Este o carte interesantă ce vine să reflecte o etapă importantă din viaţa judeţului Bistriţa-Năsăud, din acest ţinut atât de îndrăgit şi, sigur, iubit de noi, o carte care poate sta cu mândrie în biblioteca oricărui cititor sau oricărui pasionat pentru a vedea ce înseamnă în Bistriţa-Năsăud atât munca de cercetare, munca de educaţie, literatura şi acel capitol atât de vast care este cultura. Felicitări!”. Autorul lucrării, Menuţ Maximinian, a spus: „Lupii, din moşi-strămoşi ne însoţesc la fereastra noastră, sunt şi pe steagul nostru, steagul străbunilor noştri, lupii sunt solitari, dar în acelaşi timp sunt cei care de la leagăn până la mormânt sunt mereu alături de noi şi ştiu să trăiască foarte bine şi în comunitate. Tocmai de aceea, poate, uneori, fiecare scriitor este solitar cu el însuşi şi cu creaţia lui, dar în acelaşi timp trebuie să fie generos. Această carte s-a născut pur şi simplu din dorinţa de a face şi el ceea ce ştiu pentru a aduce în faţă judeţul Bistriţa-Năsăud, un judeţ deosebit. Majoritatea interviurilor sunt realizate aici, în această piaţă frumoasă, în inima Bistriţei, la Palatul Culturii. Avem şi câţiva invitaţi în carte, majoritatea venind la evenimentele noastre de aici. De asemenea, am interviuri legate de tot ceea ce înseamnă cultura, nu doar cultura noastră locală, ci pornind de la cultura noastră locală extinderea spre nivel internaţional. Este o carte scrisă, pur şi simplu, în zece ani, din drag pentru ceea ce fac. Sunt 70 de interviuri. Cred că vreo 20 dintre cei care am stat în dialog nu mai sunt acum lângă noi şi atunci este foarte important să fie măcar într-o carte, să vedem că au fost oameni pe aceste meleaguri care merită să fie amintiţi mai departe. Este o carte ca o sărbătoare venită în viaţa mea pentru că împlinesc 20 de ani de presă. Această carte poate fi şi o oglindă a ceea ce înseamnă cultura şi educaţia din judeţul nostru şi tradiţia”. În acest cadru, a fost prezentat şi volumul „Răsunetul – 30 de ani de presă liberă în judeţul Bistriţa-Năsăud, apărut la Editura Uniunii Ziariştilor Profesionişti.
Un moment aparte al întâlnirii l-a constituit lansarea antologiei româno-australiene editată de Palatul Culturii Bistriţa şi Academia Româno-Australiană şi apărută la Editura Nosa Nostra. Despre această carte, Dorel Cosma a afirmat: „Împreună cu prietenul nostru Daniel Ioniţă am reuşit să aducem la lumină, să scoatem de sub tipar acest volum, o antologie româno-australiană în care împreună cu ceilalţi colegi ai mei – Zorin Diaconescu şi Menuţ Maximinian – am reuşit, şi cu colaborarea deosebită a prietenului nostru, graficianul Lucian Dobârtă, să dăm o culoare frumoasă acestei cărţi în care aproximativ 30 de scriitori de la „Conexiuni” şi 30 de scriitori australieni din Sydney sunt prezenţi cu poeme în limba română şi în limba engleză. Am reuşit, credem noi, ca şi această copertă să fie deosebită, să vorbească despre această colaborare, despre acest început de lucru comun între oraşe şi ţări atât de îndepărtate una de alta, dar ne uneşte pe toţi acest pilon superb al literaturii, al poeziei”.
La rândul lui, Daniel Ioniţă, preşedintele Academiei australiano-române, unul dintre coordonatorii acestui volum, a spus: „Istoria acestei antologii care a început, probabil, cu câţiva ani în urmă când Daniel Ioniţă s-a alăturat unui prestigios grup de poeţi din Australia care grup a dat o orientare încercărilor sale poetice, muncii sale de traducător, dar şi contactelor pe care le-a avut în timp la Antipozi, respectiv la Bistriţa, unde a întâlnit un alt grup de poeţi la fel de activ, la fel de dornic de comunicare şi adăugând şi contribuţia staff-ului Palatului Culturii, cu precădere Dorel Cosma, Maria Herineanu, s-a născut ideea acestei antologii care practic îşi propune să demonstreze limbajul comun al poeziei care, sigur, are particularităţile sale, are individualitatea sa, nu doar la distanţe geografice, ci la distanţa dintre eu şi ceilalţi, adică fiecare poet este un univers de sine stătător însă, dincolo de aceste specificităţi există un limbaj comun care este poezia şi care ne uneşte şi astăzi pe această platformă”.
Din partea Filialei Sibiu a Uniunii Scriitorilor din România a vorbit prof. univ. Anca Sîrghie: „Ţin neapărat să vă felicit pentru că mi-aţi împlinit voia. În articolul pe care l-aţi publicat acum în revistă încheiam cu o nădejde, şi poate pe mulţi am supărat pentru că am spus că aştept de la cenaclul vostru s-o ia înaintea tuturor în această ţară şi, iată că, aşa este. Aţi luat-o înaintea celorlalţi şi ne-aţi prilejuit această întâlnire, un cenaclu extraordinar. Până când sunteţi acest mănunchi de oameni minunaţi sunt convinsă că Bistriţa va fi, cultural, la înălţime. Vreau să vă spun că şi la Sibiu a fost un eveniment remarcabil, dezvelirea unui bust Radu Stanca în an centenar, l-am încheiat frumos cu acest eveniment absolut minunat. Deci, încercăm şi aici să facem câte ceva dar, fără îndoială, ne rămâne un model activitatea voastră de la Bistriţa. Ţin să vă felicit, sunteţi o echipă fără egal. Vă doresc un an la fel de rodnic, Elena a avut dreptate, nicio clipă n-am simţit că Bistriţa s-a aflat în pandemie, pentru că activitatea ei a fost, prin ceea ce aţi făcut în vară, Festivalul de Poezie, apoi, iată, aceste întâlniri până la sfârşitul anului, au fost absolut minunate. Ne felicitam pe chat cu Ioana Heidel, pentru că datorită vouă ne mai întâlnim o dată şi salut echipa australiană, Mi-a făcut o deosebită plăcere să constat ce mulţi prieteni minunaţi are domnul Daniel Ioniţă. Acum suntem chiar convinşi, până acum doar bănuiam, şi aşteptăm ca şi Academia Australiană Română să facă nişte activităţi pe măsură. La mulţi ani tuturor!”.
A urmat un recital de poezie susţinut de scriitorii din Australia, dar şi de colegii lor din România. Societatea „Conexiuni” a urat, în acest cadru, tuturor scriitorilor sărbători fericite, cu gândul la un an 2021 cu sănătate şi inspiraţie care să rodească prin cărţi frumoase.

DORIS NEDELEA