CARTEA ”ÎN UMBRA MEA”, A ANEI ZEGREAN, UNANIM APRECIATĂ

În organizarea Centrului Cultural Municipal „George Coșbuc”, s-a desfășurat sâmbătă, de la ora 18.00, la Palatul Culturii, o întâlnire a membrilor Societăţii Scriitorilor Bistriţeni „Conexiuni”, având pe agendă simpozionul „Vara literaturii”, ediţia a doua, lansarea cărţii de poezie „În umbra mea”, de Ana Zegrean, și o evocare „Eminescu”.
Directorul Centrului Cultural Municipal, prof.dr. Dorel Cosma, a amintit prezenţa artistei Victoria Fătu Nalaţiu la Paris, a scriitorului și jurnalistului Zorin Diaconescu la Viena, apoi a prezentat revista „Unirea”, a românilor de la Viena, și cartea „Vraja emigraţiei”, de Theodor Damian de la New York. În continuare, Dorel Cosma a arătat că Ana Zegrean este autoarea mai multor cărţi de poezie, bine primite de critică, și o membră activă în cadrul societăţi ,,Conexiuni”, care scrie o poezie ce merită aprecierea cititorilor. Președintele Societăţii ,,Conexiuni”, Elena M. Câmpan, a vorbit în cadrul simpozionului „Vara literaturii” despre ancheta realizată de revista „Steaua” privind literatura feminină și la care răspund poete cunoscute, astfel Elena M. Cîmpan făcând o lină trecere spre lansarea volumului „În umbra mea”, la care apreciază bogăţia tematică, profunzimea, accentele feministe. Scriitorul și jurnalistul Menuţ Maximinian a apreciat poezia autoarei găsind similitudini cu opera lui George Bacovia, acesta sugerându-i să fie mai stăruitoare, să îndrăznească mai mult pentru impunerea poeziei sale, valoroasă. La rândul său, poetul Alexandru Cristian Miloș și-a construit comentariul marșând pe latura tragică a poeziei în care se regăsește autoarea, căreia i-a sugerat să se îndepărteze de pasiunea pentru epigramă, care ar fi o specie literară facilă.
Scriitorul David Dorian și-a așezat comentariul sub titlul „Delicateţe și tragism”, spunând, între altele: „Așa cum dă de înţeles titlul volumului de versuri «În umbra mea», demersul poetic al Anei Zegrean este unul discret, circumscris stărilor profunde în care sentimentele colosale nu sunt exprimate în cuvinte dintre cele mai zgomotoase. Suferinţa, drama existenţială, se derulează în singurătate, sensurile tainice ale vieţii și morţii fiind căutate într-un panteism ce amintește de Blaga: „toamna/a ucis soarele/ lângǎ o tufă/ de sânger// copleşit de tristeţe/ îl veghezǎ/ un înger// înroşite/ zǎrile curg/ s-a aprins întreaga pǎdure// şi în sufletul meu/ simt cum taie/ nemiloasa secure”.
Scriitoarea și pictoriţa Victoria Fătu Nalaţiu a făcut un excurs doct, cu citate, despre condiţia de creator, procesul creaţiei și artă, iar referindu-se la „În umbra mea”, a spus că „este o carte tulburătoare”. Poeta Raveca Fercana a citit un poem compus din mixarea unor versuri din volum, iar poetul și pictorul Gheorghe Mizgan, aflat într-o fază de creaţie marcată de experiment, a citit un text în care toate cuvintele încep cu litera a (dedicate Anei), un exerciţiu de dexteritate și inventivitate.
În final, Elena M. Cîmpan a anunţat momentul dedicat comemorării din 15 iunie a lui Mihai Eminescu, iar Alexandru Cristian Miloș a prezentat textul său „Eminescu şi NASA”, demonstrând spiritul vizionar al marelui poet, care cu mai bine de 150 de ani înainte a intuit rezultatele unor cercetări ale oamenilor de știinţă de la NASA, fapt absolut mirabil. Poetul bistriţean îl socotește pe Eminescu cel mai mare poet al tuturor timpurilor.
Cu sesiunea de autografe s-a încheiat lansarea celei mai noi cărţi a Anei Zegrean.

VICTOR ȘTIR