A doua zi a festivalului – luni, 27 iulie a.c. – a cuprins în program animaţie – demonstraţii de dans tradiţional în diferite locaţii ale Bistriţei: Decebal – Israel, Prefectură – Spania, Măgura – Polonia, Big – Algeria. Pe megascena de pe Pietonalul „Liviu Rebreanu”, gazdele festivalului, Doris Gâţa şi Mihai Berbunschi, au prezentat numerosului public bistriţean un spectacol folcloric extraordinar, de excepţie, susţinut de membrii ansamblurilor folclorice din: Ucraina (minoritari din România), apoi Franţa, Belarus, Italia şi Serbia. Vremea ploioasă, rece, schimbătoare, nu a putut diminua interesul şi participarea publicului bistriţean la manifestări.
A treia zi, un public la fel de numeros şi-a ocupat locurile pe scaunele pregătite de organizatori spre a răsplăti cu ropote prelungi de aplauze evoluţia profesionistă a ansamblurilor folclorice din: Algeria, Polonia, Israel, Bulgaria şi Spania. Spectatorii tineri şi maturi nu ştiau ce să admire mai întâi: costumele multicolore, dansul măiestrit de-a lungul secolelor, muzica venind din străvechimile civilizaţiei omeneşti. De remarcat munca asiduă a întregului colectiv al Centrului Cultural Municipal. Fiecare ansamblu va prezenta în spectacolul programat de la ora 20.00 un program tradiţional timp de 20 de minute. Spectatorii bistriţeni şi turiştii străini au putut admira coloritul şi diversitatea costumelor, specificul dansului naţional, precum şi muzica şi atmosfera artistică creată de artiştii sosiţi la „Nunta Zamfirei” de peste ţări şi mări, cum visase liric poetul George Coşbuc.
O zi plină de evenimente culturale şi artistice, ce întregesc atmosfera de sărbătoare, de Nuntă internaţională, ce se desfăşoară timp de patru zile la Bistriţa – Poarta Transilvaniei, a României, a Europei!
Peste încă o zi – Festivalul „Nunta Zamfirei” internaţională se va încheia, însă impresiile, emoţiile şi mai ales amintirile prieteniei şi ospitalităţii româneşti vor fi cadouri de nuntă ce vor străluci până la ediţia de anul viitor, din 2016, când iar Bistriţa va deveni Capitala mondială a folclorului!
Alexandru Cristian Miloș