Sfantul Ioan Botezătorul este ultimul dintre profeții Vechiului Legământ și începător al celui Nou, care reprezintă vremea Evangheliei sau a Vestirii celei bune.

Ioan boteza în pustie, propovădAuind un botez al pocăinței. Acest Botez, numit de Evanghelie pentru iertarea păcatelor, era unul al pocăinței. Prin pocăință se ajungea la apropierea de Dumnezeu. Un astfel de Botez propovăduia Ioan, pentru ca cei ce se apropiau de el să primească darul iertării de la Hristos.

In Evanghelie ni se vorbește despre felul în care viețuia Ioan Botezătorul:” în haină de păr de cămilă, avea cingătoare de piele împrejurul mijlocului și mânca lăcuste și miere sălbatică” (Marcu 1, 6).

Sfântul Ioan Botezătorul a avut o activitate minunată. Cuvântul Domnului a fost către el, asemenea unei porunci: ”Cel ce m‑a trimis să botez cu apă, Acela mi‑a zis: Peste Care vei vedea Duhul coborându‑Se și rămânând peste El, Acela este Cel ce botează cu Duh Sfânt” (Ioan 1, 33).

Iudeii aveau o deosebită cinstire și admirație față de Ioan Botezătorul. Vedeau în el pe marele profet Ilie, întrucât Ioan îi uimea prin modul lui de viață si era pentru ei o mare autoritate morala. El trăise din copilărie numai în pustie, iar o astfel de viețuire era remarcabilă, pentru că necesita jertfă și lepădare totală de sine.

Hainele lui erau de păr, ca să ne învețe să ne depărtăm de cele omenești, să nu avem nici o legătură cu pământul, ci să ne întoarcem la nobletea în care seafla Adam, înainte de a avea nevoie de haine și îmbrăcăminte.

Auzind despre Ioan Botezătorul, poporul din toată Iudeea, din Ierusalim și împrejurimea Iordanului mergea să‑l vadă și era botezat de el, mărturisindu‑și păcatele. Ce putere a avut venirea profetului! Rar se întâlnește un om care are o astfel de putere, că mustrând pe toți, ca pe niște copii, cu chipul strălucind de har, îi mișca duhovnicește spre a‑și recunoaște păcatele.

Felul predicii lui Ioan era diferit de al prorocilor din vechime. Vorbea despre ceruri, despre Împărăția de acolo și despre chinurile iadului. De aceea, iudeii se duceau în număr mare către el.

Sfântul Ioan Botezătorul îi îndemna pe toți: „Faceți deci roadă, vrednică de pocăință” (Matei 3, 8). „Ferește‑te de rău și fă binele” (Psalmul 36, 27); „oprește‑ți limba de la rău și buzele tale să nu grăiască vicleșug” (Psalmul 33, 12);” caută pacea și o urmează pe ea!” (Psalmul 33, 13).

Predica Sfântului Ioan Botezătorul era caracterizată de curajul și fermitatea cuvintelor sale. Văzând pe mulți dintre farisei, îi mustra spunand: „Pui de viperă! Cine v‑a arătat să fugiți de mânia cea viitoare? Eu unul vă botez cu apă, spre pocăință, dar Cel ce vine după mine este mai puternic decât mine; Lui nu sunt vrednic să‑I duc încălțămintea; Acesta vă va boteza cu Duh Sfânt și cu foc” (Matei 3, 11).

Predica Sfântului Ioan Botezătorul s‑a desfășurat într‑un loc pe care românii îl au la inimă. Este vorba de schitul românesc de la Iordan, închinat Sfântului Proroc Ioan Botezătorul. Aici într‑o aspră nevoință s‑a rugat vreme de 5 ani cunoscutul sfant al românilor, Cuviosul Ioan Iacob de la Neamț, Noul Hozevit. A petrecut în apropierea râului Iordan pentru a deprinde taina pocăinței.

Rugăciunile stăruitoare înălțate în limba română aproape de apa Iordanului ne cheamă și pe noi la pocăință, iluminare, la părăsirea căilor ce nu merg către Dumnezeu și la dobândirea unei cărări care ne îndreaptă către Împărăție.

„Drepte faceți cărările Lui!”  Acesta este îndemnul Sfantului Ioan Botezatorul, pe care urmându‑l, ne vom bucura de intalnirea cu Dumnezeu. 

preot Viorel Creța