PĂRINTELE PROFESOR NICOLAE FEIER – DESPRE CREDINȚA STRĂMOȘEASCĂ ȘI ISTORIA NEAMULUI ROMÂNESC
PROF. MIRELA RUS
CINE-S EU?
Cine-s eu? Un dor şi-un vis,
O mărgică-ntr-un şirag
De strămoşi murind de drag
De pământ şi Paradis.
Cine-s eu? O nemurire
Şi un bulgăre de lut
Şi murit şi renăscut,
Pom al vieţii şi pădure
De păcate şi dureri
De lumină şi abisuri
Fund de iad şi paradisuri
De splendori şi de căderi.
…………………………
Şi sunt Chipul Slavei Tale,
Dar mi-am întinat veşmântul
Spală-n Sânge necuvântul
Şi-n smerenie mă prăvale.
............................................
Scutură-mă-n zări de har
Tainei iconom mă ţine
Şi învie pentru mine
Miel de Jertfă pe Altar.
Cine-s eu de pentru mine
Dumnezeu se dă pe Sine?
Cine-s eu, cine-s eu,
Înrudit cu Dumnezeu?
Fă-mă ca să fiu ce nu-s,
Floare-n raiul cel de sus!
Suntem în perioada Postului Mare, o perioadă binecuvântată, și am considerat că nu ar fi nimic mai potrivit decât să pornim pe acest drum înspre Golgota călăuziți de sfaturile duhovnicești, și nu numai, ale celui căruia îi aparțin versurile de mai sus, și anume, părintele profesor, scriitor, istoric, cercetător, Nicolae Feier.
Domnești, sau Neridonis, ori Bileagul de altădată, definesc același loc drag părintelui prof., leagănul nașterii și al copilăriei, acolo unde a petrecut, cred, cele mai fericite sau printre cele mai fericite momente ale vieții sale.Despre acest „rai ” al copilăriei, lăsând dorul să intre în tinda inimii domniei sale, își va aminti, precum și de dragii părinți, Mihai și Ana Feier, despre copilul care a venit pe lume în 19 august 1955, și care avea să-și facă părinții care acum lăcrimează de acolo, din Înalturi, de bucurie, foarte mândri și fericiți.
„Nu știu alții cum sunt, dar eu, când mă gândesc la locul nașterii mele, la casa părintească....la jocuri și jucării pline de hazul șifarmecul copilăresc” (vorba marelui Creangă), mie, personal, îmi saltă inima de dor și de bucurie. „Doamne, frumos era pe atunci.....de parcă era toată lumea a mea!”
Prima parohie a părintelui Nicolae Feier a fost în Gledin, unde a fost hirotonit pe 1 iulie 1981.O parte din sufletul domniei salea rămas acolo.I se datorează truda, documentația, strădania în canonizarea Cuviosului Ierarh Pahomie de la Gledin.
Prima parohie, debutul misiunii sfinte de preot merge la braț cu începuturile vieții de familie împreună cu aleasa sa soție, doamna preoteasă Nuți Margareta.
Credincioșii Catedralei Coroanei Maicii Domnului, cărora părintele le slujește cu atâta dăruire și drag, și cărora le ia povara crucii de multe ori sau pune umărul sub ea, ar putea spune că preoția și biserica reprezintăînsăși viața sa. Eu aș spune că cele două se întrepătrund. Preotul este „Chipul Slavei lui Dumnezeu” și părintele Nicolaeeste expresia preotului, al jertfitorului „prin rănile căruia ne vindecăm”. A scris o carte, „De ce suntem ortodocși”, prin care părintele și scriitorul Nicolae Feier încearcă să-i ducă pe mireni, și nu numai, printre tainele ortodoxiei.
La noi, în ortodoxie, biserica este „precum în Cer așa și pe pământ”, iar preotul nostrueste „păstorul cel Bun care sufletul și-l pune pentru oile sale...”. Brațele părintești și preoțești ale domniei sale îi sunt larg deschise înspre toți cei care calcă pragul bisericii, indiferent de naționalitate, chiar și de orientare religioasă, precum și baierele sufletului sunt la fel de deschise; .foarte mulți tineri îi urmează învățăturile de credință.
Cum pentru mulți credincioși, preotul este o respirație a sufletului lor, o ușurare, consider că un preot respiră prin Dumnezeu, oftează prin Dumnezeu, dar în același timp ne respiră, ne bucură, ne oftează pe noi în fața lui Dumnezeu.
,,Părintele Feier este raiul de cuvinte nepereche al plaiurilor bistriţene.”
(Arhiepiscopul şi Mitropoitul Bartolomeu Valeriu Anania)
Aș lega această prețioasă mărturie de calitatea neprețuită de scriitor a părintelui prof. Nicolae Feier. Tematica lucrărilor părintelui (peste 22 la număr) lor este foarte variată, de la cea religioasă, de la scrierile aghiografice, la cea istorică, mitologică, la poeme încărcate de sensibilitate și profunzime. Aș enumera: Panteonul bistriţenilor, Editura ,,Karuna”, Bistriţa, 2008;
-Sfinţi Români. Atanasie Todoran, Vasile din Telciu, Grigore din Zagra, Vasile din Mocod. Tentative de catolicizare a ortodocşilor transilvăneni. Ed. ,,Karuna”, Bistriţa, 2008. Documentaţie istorică pentru canonizare;
- Al II-lea acatist al Sf. Pahomie de la Gledin. Versuri. Ed. ,,Karuna”, Bistriţa, 2008;
- Zestrea strămoşească. Pagini alese din mitologia şi istoria strămoşilor neamului românesc. Editura ,,Karuna” Bistriţa, 2009;
- Ţara Bistriţei. Pagini de istorie străveche şi mitologie, ale Neamului românesc. Ed. ,,Nico”, Târgu Mureş, 2009;
- Bessii. Pileaţii daci sau tarabostesii, Ed. ,,Karuna” Bistriţa, 2010;
- Episcopi în mănăstirile străvechi ale Ţării Bistriţei. Ed. ,Karuna”, Bistriţa, 2011;
- Anaforaua liturgică a Sf. Vasile cel Mare. Ed. ,,Karuna”, Bistriţa, 2012;
- Stai neclintit în credinţă şi fereşte-te de ispititori. Ed. ,,Karuna”, Bistriţa, 2014;
- Viaţa şi activitatea consilierului eparhial dr. Sebastian Stanca. I.T.U. Sibiu, 1980;
- ,,De ce suntem ortodocşi”;
-„Rugați-vă neîncetat”, „Pași printre îngeri”, „Rugăciunile – Aripile îngerești ale dreptei credințe...”
-Poeme – „Flori de lumină”
Și m-aș opri mai multe clipe asupra a două titluri și lucrări remarcabile, „ISTORIA BISTRIȚEI ANTICE” și „PĂRINȚII NEAMULUI ROMÂNESC”, două capodopere ce scot la iveală, printr-o trudă și o muncă de mai mulți ani, adevăruri uimitoare despre istoria antică a Bistriței și respectiv pagini alese de mitologie, istorie și religie a neamului românesc, două dovezi vii ale unui cercetător neobosit și preocupat de a ne cunoaște identitatea, de a ne iubi patria cât încă o mai avem. Datorită acestor lucrări, mai cu seamă, putem să ne mândrim cu faptul că invitatului nostru, părintelui prof. Nicolae Feier, i s-a decernat în anul 2022, la Bari, în Italia, PREMIUL OSCAR (GOLD STAR) PENTRU CULTURĂ IDENTITARĂ MONDIALĂ, CA APRECIERE PENTRU ÎNTREAGA SA ACTIVITATE.Cele două lucrări, adevărate enciclopedii, ar trebui să devină manuale de studiu în școlile de specialitate și să fie opere de circulație universală.
Și fiind pe acest tărâm al aprecierii muncii și implicării în viața culturală, în viața socială, părintele prof. N. Feier a fost numit cetățean de onoare al municipiului Bistrița în 2022, pe 19 august.
Spiritul neobosit al invitatului nostru din această ediție a emisiunii se vădește în toate momentele importante ale vieții sale și-n în toate laturile existenței domniei sale. Fiind funcționar la Protopopiatul Ortodox Român din Bistrița, făcând echipă cu istoricul Gheorghe Marinescu și cu prof. Dr. Ioan Lazăr, inventariază toate bunurile de patrimoniu ale parohiilor din județul nostru, în special fondul de carte veche până în 1850, icoanele, iconostasele din Patrimoniul Cultural Național al județului.
Fondează, de asemenea, Muzeul Protopopiatului Bistriţa, unul dintre cele mai valoroase din ţară, datorită mai ales cărţilor străvechi.
Părintele prof. Nicolae Feier a fost numit „un meșter Manole modern”, și asta din mai multe motive: construirea din temelii, în Gledin, a unei biserici monumentale, cu trudă și sacrificii; a reconstruit totul acolo: casă parohială, anexe, garduri, trotuare, garaje; datorită eforturilor domniei sale, viața sătenilor de acolo s-a îmbunătățit vizibil. Un alt motiv este ctitoria sa remarcabilă ridicată cu forţe proprii, (inclusiv cele financiare), monumentul ,,Panteonul Bistriţei”, construit în centrul Municipiului Bistriţa, care adună sub ,,clopotul aducerii aminte” pe toţi marii bărbaţi români pe care i-a dat zona noastră de locuire şi oamenii care au făcut ceva remarcabil pentru Bistriţa.
Părintele Nicolae Feier este expresia vie a zicerii: „Sunt suflet în sufletul neamului meu,/ Și-i cânt bucuria și-amarul”, fiind de asemenea suflet în sufletul bisericii ortodoxe, și asta însemnând biserică și credincioși, și în special Catedrala „Încoronării Maicii Domnului”.
La florilegiul de preocupări, misiuni și responsabilități pe care și le asumă cu stoicism, aș dori să mai adaug: redactor la AS TV de mai bine de 20 de ani, al emisiunii „Lumină Lină”, membru al UZPR, redactor la publicații locale, „Răsunetul”, BC Media, membru al Adunării Eparhiale, de asemenea a fost inspector la Disciplina Religie timp de 12 ani.Este de asemenea profesor visitting la Institutul Cultural Român din Istanbul, unde ați ținut multe conferințe pe teme de istorie, religie.
„Părintele prof. Nicolae Feier este un om profund, intelectual rafinat, preocupat de multe lucruri frumoase. Îl pasionează Istoria Bisericii Române și multe aspecte ale zbuciumatei vieți transilvane din veacurile trecute.....” (IPS Arhiepiscop și Mitropolit Andrei Andreicuț)