Cultura este pașaportul sau cartea de vizită a unui neam, este purtătoarea de cuvânt a unei societăți, a civilizației. Reprezentările culturale precum literatura, arta, limba, religia, contopite cu credințele și valorile unei comunități, formează esența acesteia. Fiecare cultură este specială în felul ei și această diversitate oferă o valoare inestimabilă moștenirii culturale a întregii umanități. Oamenii de cultură, aparținând unor naționalități diferite, vorbesc totuși aceeași „limbă”, deoarece aceasta (cultura) reunește oameni și susține formarea conexiunilor dintre aceștia, fiind un liant ce leagă comunitățile. Latura noastră artistică ne ajută să arătăm cine suntem și să ne vedem sau să vedem lumea prin ochii celorlalți.

                „Arta trebuie să odihnească și să vindece contrarietățile interioare ale omului. Aceste contrarietăți derivă din însuși destinul lui și din tragedia lui. Arta are și această misiune terapeutică: să ne amintim numai de Catharsisul aristotelic.” (Constantin Brâncuși)

Și vorbind despre artă, vorbim despre orice manifestare a acesteia, însă doresc să mă refer cu precădere la arta mânuirii condeiului. E greu să ne imaginăm cum ar fi arătat lumea fără Iliada, Odiseea și Eneida, fără Ramayana și Mahabharata, fără Romeo și lulieta....e mult pre greu să alegi dintre sute de capodopere....S-ar putea oare ca această latură a devenirii omului ca ființă cugetătoare să se piardă? Ne-am putea îndrepta spre o omenire fără literatură? Ne punem aceste întrebări prăpăstioase deoarece opera de artă este parcă pusă la zid de către modele și ideologii atât de diferite...Dar răspundem la întrebarea: mai are astăzi literatura mesaje de comunicat pentru cititori? Cu siguranță că DA! Pentru că în ea se oglindește lumea în care trăim sau în care visăm să trăim. Fiecare autor este creator de lumi și toate aceste lumi subiective nu opresc comunicarea dintre oameni, ci, dimpotrivă, o potențează. Literatura nu are doar un rol pasiv, meditativ, ci uneori ia poziție sau formulează judecăți de valoare. Sau poate fiecare scriitor revarsă din propria sa lume în lumile celorlalți.

Astfel, în zilele de 20 și 21 septembrie, la Satu Mare, a avut loc o sărbătoare a creatorilor de frumos, o sărbătoare a scrisului, deoarece oameni de artă și de literatură au organizat acolo un eveniment de înaltă ținută, „Zilele Revistei Cronograf.”Scriitori și purtători de cuvânt ai literaturii sătmărene au creat invitaților participanți la eveniment o atmosferă festivă, dar în același timp și una de răsfăț spiritual. Sătmărenii:Radu Ulmeanu,Gheorghe Cormoș, Gheorghe Glodeanu, Vasile Coniosi Mesteșanu, Cornelia Bălan Pop, Mihai Sas, Florina Juncu, Ileana Bonta, Anca Soponar, Manuela Breban, Adrian Lupescu, Alexandru Zotta,  Mariana Cordoș, Ioan Nistor, Elek Gyorgy, coordonați de către cei care au fost sufletul evenimentului, Robert Laszlo; Loredana Știrbu, Felician Pop, au reușit, prin această manifestare artistică, să realizeze o punte literară, culturală, între zone diferite din țară și între oamenii care au fost acolo o portavoce a Cenaclurilor și ai societăților literare din care fac parte.

Organizarea celei de-a VII-a ediție a „Zilelor Revistei „Cronograf” s-a realizat de către Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Satu Mare, cu sprijinul Consiliului Județean Satu Mare și în parteneriat cu Cenaclul „Cronograf”, Asociația Culturală „Sătmărenii”, Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România – filiala Satu Mare.

Societatea de astăzi este atât de săracă în modele demne de urmat, iar vederea noastră este atât de opacă încât aproape că nu mai distingem valoarea de kitsch, ori formele fără fond sunt atât de bine cosmetizate încât ne atrag fără a privi și a înțelege de fapt esența. Din fericire, Dumnezeu presară în grădina sa și sămânță de calitate, care nu numai că încolțește și dă rod, ci face posibil ca și cea mai puțin rodnică, prin „polenizare”, să răzbească din pământ și să vadă lumina soarelui. Rodul unei munci continue, aflate la adăpostul darului inspirației divine, și părtășia bucuriei acesteia cu ceilalți au reprezentat scopul principal al activităților desfășurate cu ocazia sărbătorii literare de la Satu Mare și Negrești Oaș, la care au participat scriitorii: ADRIANA UNGUREANU - București; OANA BOC - Cluj Napoca; VICTOR CUBLEȘAN - Cluj Napoca; ALEXANDRU JURCAN - Cluj Napoca; ȘTEFAN BORBELY - Cluj Napoca; CONSTANTINA RAVECA BULEU - Cluj Napoca; ANA HERȚA - Cluj Napoca; MARIA GORCZYCA -Sighișoara; MIRELA RUS – Bistrița; DANIEL SĂUCA – Zalău; FLORICA BUD - Baia Mare; NICOLAE SCHEIANU -Baia Mare; FLAVIU CLAUDIU MIHALI - Baia Mare; DOINA CSEGE BORGOVAN - Cluj Napoca; ANDREEA HEDEȘ -Cluj Napoca; OLIMPIU NUȘFELEAN – Bistrița; SIMONA ANTONESCU – Ploiești.

Programul „Zilelor Revistei Cronograf” a început vineri, 20 septembrie 2024, de la ora 10:00, cu deschiderea oficială în Galeria de Artă a C.J.C.P.C.T. Satu Mare, unde fiecare din cei prezenți a rostit un gând de bun venit. A continuat cu o activitate de la ora 12:00: „Scriitorii la liceu”, constând în întâlniri cu elevii de la Colegiul Național: „Doamna Stanca”, Liceul Teologic Ortodox „Nicolae Steinhardt” și Liceul de Arte  „Aurel Popp”, Satu Mare. De la ora ora 17:00 s-a desfășurat simpozionul ,,Scriitorul într-un colț de lume- topos și destin”. De asemenea, a avut loc prezentarea volumelor autorilor sătmăreni și ale invitaților (2023-2024) și prezentarea volumului lui Petru Bran –„Mărgăritare”, 150 de ani de la apariția primei cărți în limba română la Satu Mare. Ca o încununare a activității literar-artistice, s-au prezentat revistele: „Cronograf”, „Steaua”, „Neuma”, „Mișcarea Literară”, „Caiete Silvane”, „Nord Literar”, „Conexiuni BC”, „Acolada”, „Sugarut” și „Szamos”. Ca o încununare a activității literare și ca răsplată pentru talentul și implicarea în viața culturală a societății, fiecare invitat a primit în dar câte o Diplomă de Excelență, în semn de prețuire, cu acest prilej al participării la cea de-a VI-a ediție a Zilelor Revistei Cronograf, Satu Mare.

Făcând o buclă sau o paranteză importantă, fac un popas în paginile revistei „Conexiuni BC”, revista Societății Scriitorilor Bistrițeni „Conexiuni BC”, ce are ca temă principală cultura, tradiția, spiritualitatea și promovarea acestora. Prin intermediul acesteia, am făcut cunoscută bucuria scriitorilor bistrițeni, și nu numai, de a dărui comorile condeiului lor și altora. Împreună cu domnul prof. dr. Dorel Cosma, directorul general al BC Media, coordonăm activitatea revistei noastre literare, promovând în filele ei operele autorilor locali, precum și ale celor din alte zone, cum ar fi literatura sătmăreană, aparițiile editoriale, evenimentele culturale din zona noastră, din țară, precum și de peste hotare. Avem și onoarea de a primi în dar crâmpeie prețioase din creațiile scriitorilor din Franța, Israel, Turcia, Australia, SUA, Germania și de a le face cunoscute cititorilor.

Sâmbătă 21 septembrie 2024, activitățile au început la Muzeul Țării Oașului – Negrești, unde a avut loc o întâlnire cu meșterul olar Istvanfi Geza (tezaur uman viu), și au continuat cu o Șezătoare literară la Muzeul Țării Oașului și o excursie în Țara Oașului. Casele idilice, cu acoperiș de paie, cu lut pe jos și cu târnaț, cele mai multe fiind „văruite” în albastrul seninului, de la Muzeul Țării Oașului, precum și alte elemente din specificul rural, ne-au purtat cu gândul la „Sufletul satului”, zugrăvit de poetul filozof, Lucian Blaga, convingându-ne încă o data că „veșnicia s-a născut la sat”. Ulcioarele de lut ale meșterului olar, apoi toată călătoria prin Țara Oașului, ne-au făcut inima să bată mai încet, pentru a asculta glasul frumuseții care se perinda și „fâlfâia pe lângă noi.” Locurile acestea, încărcate de istorie și de tradiție, dar și oamenii care nu se sfiesc să se mândrească cu aceste comori te fac să te simți „cu cerul vecin” (L. Blaga)

Așadar, frumosul este cheia vieții. Marguerite Yourcenar (membră a Academiei Franceze) spunea: „Iubitorul de frumos sfârșește prin a-l vedea peste tot.” Iar cine ajunge în acest punct, va simți frumosul, fără a-l mai defini.