Eveniment

MEDALION LITERAR

Share
Share

  

    Preot profesor Nicolae Feier           

A fost născut în 19 august 1955, în localitatea Domneşti, judeţul Bistriţa-Năsăud, într-o familie de ţărani înstăriţi care au rezistat colectivizării, mama sa numindu-se Ana, iar tatăl său, Mihai Feier – Averescu.

Şcoala primară o face în satul natal, iar ciclul gimnazial în Mărişelu.

A absolvit Seminarul Teologic Ortodox din Cluj-Napoca în anul 1975.

Între anii 1976-1980 a fost student la Institutul Teologic de grad Universitar din Sibiu. La sfârşitul studiilor obţine licenţa în teologie, la secţia Istoria Bisericii Ortodoxe Române.

S-a căsătorit în 3 mai 1980 cu învăţătoarea Nuţi Margareta din Mărişelu şi a fost hirotonit preot în 1 iulie 1981, pentru parohia Gledin.

Este ales inspector şcolar pentru disciplina religie ,,Religie” la ISJBN (1990-2001). În 1 iulie 1994 este transferat la Catedrala Coroanei Maicii Domnului, Panta Nossa din Bistriţa unde construieşte ,,Panteonul Bistriţei” şi restaurează  împreună cu colegii săi, slujitori la altar, ,,,Casina Română” şi ,,Catedrala Coroanei”.

Este redactor la televiziunea locală,  AS TV Bistriţa, de peste 22 de ani.

Ca profesor visiting, susţine sub egida ICR (Institutul Cultural Român) şi a ,,Uniunii Mondiale de Folclor I.G.F” conferinţe internaţionale (Constantinopol – Istanbul, Bari, Sant Giovani Rotondo etc).

A scris peste 20 de cărţi, dintre care două s-au soldat cu înscrierea în calendarul ortodox a cinci sfinţi bistriţeni şi năsăudeni. Printre acestea, se numără: Cuviosul Ierarh Pahomie de la Gledin, Sfinţi Români. Atanasie Todoran, Vasile din Telciu, Grigore din Zagra, Vasile din Mocod. Tentative de catolicizare a ortodocşilor transilvăneni, Zestrea strămoşească. Pagini alese din mitologia şi istoria strămoşilor neamului românesc, Ţara Bistriţei. Pagini de istorie străveche şi mitologie, ale Neamului românesc, Anaforaua liturgică a Sf. Vasile cel Mare; Puterea rugăciunii. Perlele coroanei Liturghiilor, Lumina lui Hristos luminează tuturor!, Rugaţi-vă neîncetat, Paşi printre înger, Flori de lumină – volum de poeme etc.

Face parte din UZPR (Uniunea ziariştilor Profesionişti din România).

Numeroase studii şi articole încununează o muncă perseverentă şi bine documentată.

Capodopera numită ,,Părinţii Neamului românesc. Pagini alese ale istoriei, religiei și mitologiei românilor” (650 pA4), cu câteva mii de trimiteri bibliografice, este urmată de ,,Istoria Bistriţei antice” (460 pag) considerată de critici: ,,o capodoperă ce sintetizează viziunea cosmologică blagiană, a unui Lucian Blaga care zice că aici, la ,,Bistriţa este adevăratul meu spaţiu mioritic”.

 A fost ales membru de onoare pe viaţă a ASOCIAŢIEI NAŢIONALE CULTUL EROILOR ,,REGINA MARIA”, societate fondată în anul 1918.

Este ,,cetăţean de onoare” al  Municipiului Bistriţa şi al localităţilor Monor şi Mărişelu, B-N.

În august 2022, este unul din cei 4 câștigători ai premiilor Gold Star (Ex Oscar), la nivel mondial, în cadrul IGF (Federația Internațională de Folclor), pentru întreaga activitate culturală (gala premiilor fiind organizată în Italia).

IPS Arhiepiscop şi Mitropolit Bartolomeu Valeriu Anania îl numește pe părintele profesor Nicolae Feier „ raiul de cuvinte nepereche al plaiurilor bistriţene! ».

 

NU VOM MURI   DACĂ IUBIM IUBIREA

 ,,Nu vom muri cât vom iubi Iubirea”

Din care curge viaţa fără veci,

Că vecii n-au nimic cu nemurirea,

Prin veşnicii iubind tu poţi să treci

Şi să ajungi pe neajunse plaiuri

De gândurile noastre neatinse

Şi să păşeşti iubind prin văi de raiuri

Cu braţele spre cer în veci întinse

În rugăciuni şi-mbrăţişări de îngeri

Să-ţi şteargă de pe faţa ta-nsorită

Vreo lacrimă uitată-n rugi şi plângeri.

,,Nu vom muri cât vom iubi Iubirea”

Că din Iubirea Lui ne-am zămislit

Şi Duhul Lui veghează nemurirea

Şi  Fiul Său prin noi S-a răstignit

Că S-a făcut asemenea făpturii

Zidită după Chipul Său şi Duh ne-a dat,

Nu doar Cuvânt rostit din colţul gurii…

Cu mâna Lui  ţărână a luat

Ne-a răstignit pe Pomul nemuririi,

Din rătăciri ne-a cucerit prin Sânge.

Nu vom muri cât vom jertfi Iubirii.

Va şterge ochiul tău care mai plânge

Cu giulgiuri dintru care a-nviat

Şi veacurilor omenirii a rostit:

,,Nu plângeţi”, ,,Nu vă temeţi” a strigat

Că Eu sunt viu deşi prea des M-aţi răstignit.

,,Nu vei muri dacă iubeşti Iubirea”.

Voi şterge ochiul tău care mai plânge

Că mama face aripi îngereşti

Străbate ceruri înspre Preacurata.

Ne-a părăsit, dar Tu să nu o părăseşti

S-a dus să-şi ia în braţe soţ şi fata

Şi Învierea s-o petreacă vii în ceruri

Cu Cel ce-n pântecele ei ne-a pus

Ea ne-a-nvăţat să credem în Iisus

Şi-n ale Învierii veşnice-adevăruri.

           MEDITAŢII

Când cerul plouă seara cu luceferi

În miezul verii prinţului August,

Când trag spre toamn-a ceasului pendule

Albine zboară către stup sătule

De-a florilor polen cu galben gust

Păstrează-mi, Doamne,  veşnic ochii teferi

De-a nopţilor lumini înşelătoare;

Din Pomul Vieţii dă-mi  lumină lină

Tu, Soare ce răsari dintr-un mormânt,

Rostirea vieţii veşnice-n Cuvânt

Nădejdea veşniciei ce-o să vină,

Lumină mai presus de orice soare.

Şi-a irisului mugur de mă doare

Pe pleoape mă sărută, Tu, Părinte

Şi Duhul Sfânt ce creşte în lumină

Mi-L pune şi pe buze şi în minte

Că-n inima lui august M-ai născut

Din pântecele mamei mele sfinte

Şi sacerdot l-altaru-Ţi m-ai făcut.

Şi, din Cuvânt mi-ai dat străvechi cuvinte

Să le slujesc în graiul strămoşesc

Într-un Eden ceresc şi pământesc.

Nevrednic sunt de cele ce mi-ai dat:

Soţie, fii, nepoţi şi nepoţele,

De fiii Tăi ce eu i-am botezat,

I-am miruit ca fiinţe princiare

Şi i-am slujit în clipele lor grele

Cu Tine i-am unit, pe fiecare

Şi-am vindecat a lumii strâmbă fire

Spălând-o în Hristosul din potire.

Prof. Dr. Boško Suvajdžić-Serbia   

Boško Suvajdžić (1965) este profesor titular de Literatură Populară la Departamentul de Literatură Sârbă cu Literaturi Slave Sudice din cadrul Facultății de Filologie a Universității din Belgrad.

Boško Suvajdžić este președintele Adunării Fundației Vuk (2020), directorul Centrului Slav Internațional (Facultatea de Filologie, Belgrad, 2023), membru al consiliului de administrație al Fundației Desanka Maksimović (președinte 2009–2010), membru al consiliului de administrație al Asociației Scriitorilor din Serbia (vicepreședinte), membru al președinției Asociației Scriitorilor Dramatici din Serbia, președinte al consiliului de administrație al Bibliotecii Universitare „Svetozar Marković”, vicepreședinte al Societății pentru Limba și Literatura Sârbă din Serbia și alții.

Boško Suvajdžić a primit Premiul pentru Știință al Fundației Vuk în 2007 pentru cartea sa „Ilaryon Ruvarac și Literatura Populară” și Premiul „Mile Nedeljković” pentru cel mai bun studiu folcloric publicat în 2010 pentru cartea sa „Cântărețul și Tradiția”.

În calitate de președinte al Comitetului Internațional al Slaviștilor (2013–2018), Boško Suvajdžić, împreună cu colaboratorii săi, a organizat istoricul al 16-lea Congres Internațional al Slaviștilor, primul desfășurat la Belgrad, cu peste 1.000 de participanți din 43 de țări din Europa și din întreaga lume care studiază studiile slave.

Scrie poezie și teatru. A primit numeroase premii literare și sociale prestigioase, inclusiv „Beočug-ul de Aur” din partea Comunității Culturale și Educaționale din Belgrad pentru contribuția sa durabilă la cultura Belgradului (2016) și „Premiul Vuk” pentru contribuția sa generală la dezvoltarea culturii în Republica Serbia și în spațiul cultural pan-sârb (2018). A primit Placheta „Simo Matavulj” din partea Asociației Scriitorilor din Serbia pentru opera sa literară (2023).

TUN SONOR

Că oamenii adunați în pace

au revendicat cu responsabilitate poliția.

Niciun tun sonor nu a putut fi găsit

și nici din tun nu a ieșit vreo rază de undă.

Dacă s-a putut auzi vreun sunet

acesta era cel al turmei.

În timpul tăcerii, ceea ce s-a întâmplat,

doar puțini l-ar fi auzit.

Mulți oameni trăiesc izolați fonic

sperând că totul va trece, fiind detașați.

Dacă s-ar putea! Dar nu, vai de mine.

Ce Dumnezeu și ce sfinți ar putea potoli

pe cei care eliberează asupra copiilor

comandate de autoproclamații

ca și cum ar fi dezlănțuite, nestăvilite

tunoane și unde sonore

asupra elevilor și studenților fără să știe?

Poetul nu mai are versuri

în cuvinte pentru a aranja acest dezastru uman.

                      ÎNTÂLNIREA SFÂRȘITULUI NEANUȚAT, DAR AȘTEPTAT,…

                        Nu se va întâmpla neanunțat, fără avertisment,

indicații subtile, semne fără legătură,

premoniții indistincte.

Nu se va întâmpla

așa cum nu s-a mai întâmplat niciodată,

așa cum nu se va mai întâmpla niciodată.

Va fi o dimineață destul de obișnuită.

(Sunt cumva convins că va trebui să fie dimineața

și nu o altă parte a zilei sau a nopții.)

O lumină îngrozitoare se va profila la orizont.

Lumina, care nu seamănă deloc cu alte fenomene luminoase cunoscute,

și totuși se sprijină pe ele.

Va fi ca stingerea unui bec

în ajunul întunericului orbitor.

Toate religiile indo-europene și toți zeii solari

se vor înălța către stâlpii luminii vii, fântânile minții:

Osiris, Baal, Mitra, Helios, Apollo.

Mitologia va muri.

Toate meciurile de fotbal vor fi oprite,

toate scenele concertelor vor amuți.

Ploile vor fi otrăvite de furtuna solară.

Autostrada se va întinde precum firul Ariadnei

pe care plutesc sufletele motocicletelor.

Un cuțit mortal va aluneca sub coaste.

Un alergător de cursă lungă se va opri din mișcare.

Fiarele vor paște toată iarba pământească,

vor înghiți apa din pârâu.

Și cezariana va fi înghețată

în embrionul unei femei în travaliu.

Toată lumea își va părăsi zeii.

Fiecare zeu îi va părăsi pe toți.

Cadavrele oamenilor morți

vor fi puse ca niște bușteni

pe străzile capitalei Belgrad.

Și stelele firmamentului vor cădea pe pământ

așa cum o smochină își pierde floarea.

Toată lumea își va părăsi zeii.

Fiecare zeu îi va părăsi pe toți…..

Rubrică realizată de Carmen-Ionela Petruț

BC-Media Bistrița

Share
Alte articole
Eveniment

Carl Filtsch: copil-minune al Transilvaniei readus în atenția comunității din Wels, Austria

  La poalele Munților Șureanu, în Sebeș, Transilvania, în anul 1830, s-a...

Eveniment

Zâmbet de weekend

Leonardo da Vinci și tabloul neterminat Un prieten l-a întrebat odată pe...