Am strâns o lacrimă în palmă,
Să văd de cântărește greu,
Iar ea a răsuflat amarnic ,
Și-n drumul ei a plâns mereu.
Cât m-am luptat cu mine-n viață,
O știe numai Dumnezeu,
Am trăit într-un cub de gheață,
Dar am iubit c-așa sunt eu !
Într-un sertar pierdut prin veacuri,
A rătăcit sufletul meu,
Într-o casetă las penelul,
Să scrie timpul ce-aș vrea eu.
Poate că n-am prețuit vremea ,
Precum un film ce l-am văzut,
Actorii au rămas în scenă,
Revin doar flash-uri din trecut!
Când viața e o pasiune,
Ai savura puțin din ea,
Din elixirul tinereții,
Să poți iubi,să poți visa!
Acele răni au curs în taină,
Și nu s -au mai pecetluit,
Unul se naște,altul moare,
Și nu va ști c-a fost iubit!
Maria Blaga