Ideea de a accentua legătura dintre literatura cultă şi folclor este pe atât de binevenită, pe cât de necesar este să nu-ţi uiţi locul de obârşie, aşa cum apa curgătoare nu-şi poate uita, sau şi mai rău, nega izvorul. O astfel de uitare, de negare ar fi un păcat împotriva firescului. Dar păcate împotriva firescului apar tot mai multe în veacul nostru, de aceea orice memento cu privire la normalitate trebuie apreciat ca atare.
Fiecare acţiune în sensul acestui memento reprezintă o contribuție semnificativă la menţinerea sănătăţii spirituale a unui neam, folclorul fiind, în dimensiunea lui ontologică, reflecția frumuseţii fiinţei şi a fiinţării acestuia prin veacuri, fapt ce apare cu evidenţă, între altele, în transparenţa marilor creaţii literare din viaţa popoarelor cu privire la legătura lor cu folclorul.
Emil Cioran spunea că o civilizaţie începe în mit şi sfârşeşte în îndoială. Ce bine că începe în mit, în miturile sacre cum ar zice Mircea Eliade, cele care abordează şi răspund la marile întrebări despre Dumnezeu, univers, lume şi om şi care trebuie păstrate tocmai pentru caracterul lor sacru, şi ce rău că această civilizaţie sfârşeşte în îndoială, în demitizare şi desacralizare, cum vedem că se întâmplă în epoca în care trăim.
Volumul bilingv (română-engleză) Ţesături de cuvânt, o Antologie internațională de literatură cu rădăcini în folclor (Ed. Nosa Nostra, Bistriţa, 2025) îngrijit de scriitorii Dorel Cosma, Preşedintele Uniunii Mondiale de Folclor (IGF) şi Robert Laszlo, Manager al Centrului Județean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Satu Mare, alături de o echipă de profesionişti formată din Carmen Petruţ, Mirela Rus, Doris Nedelea şi Zorin Diaconescu, o reflecţie a primului simpozion internaţional „Mai aproape prin literatură şi folclor” organizat de Dorel Cosma şi Robert Laszlo sub egida Uniunii Mondiale de Folclor (IGF) la Satu Mare în 2024, realizează un dublu tip de comuniune: între literatura cultă şi folclor, pe de o parte, şi între reprezentanţi ai acestor domenii de creaţie din România, Moldova şi încă zece ţări de pe trei continente.
Atât literatura, cultura în general, cât şi Tradiţia sunt parte din elementele identitare ale unui neam, deci definitorii pentru persoana care se naşte şi creşte în sânul unui popor, distinct şi prin alte elemente de popoarele din jur. Câtă vreme armonia dintre acestea este fundamentală pentru vieţuire şi supraviețuire, aceasta se realizează în multe feluri, chiar şi prin evenimente de tipul acestui Simpozion şi publicării acestei cărţi.
Dar aşa cum se spune că dacă vrei să schimbi lumea, începe cu tine, şi acest volum, deci oglindă a unui eveniment internaţional, adunând între coperţile sale biografii şi creaţii lirice, are menirea, şi şi-o îndeplineşte, de a apropia, cum citim chiar în titlul Simpozionului, oameni şi ţări, de a afirma şi a recunoaşte valori, de a începe sau continua relaţii de prietenie, de a răspândi lumina bucuriei în suflete.
În fapt, autorii volumului împlinesc un foarte important deziderat biblic: „Cât este de bine şi cât e de frumos să locuiască fraţii împreună” (Ps. 132, 1).
Theodor Damian
