”TUDOR JARDA” - 5 MINUTE DE FOLCLOR CU BIANCA SIMIONCA!

Inapoi la stiri

”TUDOR JARDA” - 5 MINUTE DE FOLCLOR CU BIANCA SIMIONCA!

Astazi voi prezenta o scurta biografie al unui compozitor, dirijor și muzician român. Este vorba despre Tudor Jarda, acesta s-a născut în oraşul de pe Someş, la 11 februarie 1922, într-o familie care îşi are originea în ţinutul năsăudean.  

Tudor Jarda a urmat studiile la Școala Normală de Băieți din Bistrița, iar mai apoi la Liceul George Barițiu din acest oraș. În paralel a urmat o Școală de Aplicație în practica pedagogică, urmând ore de pian cu profesoara Emilia Cuteanu și de vioară cu Ionel Șerban. Mai apoi alege cariera muzicală, urmând studii temeinice la conservatoarele din Cluj si Timișoara.                                                

În anul 1949, este numit profesor de armonie la Conservatorul din Cluj, iar între anii 1954-1957 activează ca secretar al Filialei Cluj a Uniunii Compozitorilor, între 1961-1972 îndeplinind funcțiile de șef de catedră și prodecan al Institutului Pedagogic din Târgu-Mureș. A fost directorul Operei Române între anii 1975-1981, urmărind în toți acești ani a promova muzica autohtonă.

În 1955, împreună cu un grup din Bureşti care dorea să refacă traseul efectuat de Constantin Brăiloiu, în 1939, când s-a realizat o mare culegere de Folclor din Năsăud, Tudor Jarda i-a ajutat pe aceşti culegători de folclor să găsească interpreţi din Ilva Mică, Nepos, Leşu şi Şanţ, iar în 1952 a fost la Leşu împreună cu Sigismund Toduţă şi Dariu Pop şi au realizat prima culegere de folclor muzical. 

        Nemărginita dragoste pentru folclor a maestrului s-a concretizat în colaborări cu diverse formații de amatori printre care amintim (corul din comuna Leșu-Năsăud, ansamblul de fluierași din Hoarda-Mureș), corul Viva de Musica și ansamblul folcloric Someșul-Napoca, ansambluri cu care a participat la festivaluri și concursuri naționale și internaționale, unde a obținut numeroase premii (Dijon, Barcelona, Gorizia, Midllesbrough, Cleveland)             

Multe cântece şi strigături pline de satiră şi umor au fost principalele lui surse de inspiraţie pentru repertoriul a peste 40 de piese corale culese şi armonizate de el. O mare parte dintre acestea îşi au originea în satul de la poalele munţilor de care s-a simţit atât de apropiat sufleteşte. Sunt demne de amintit cântecele : ,, S-ar ţinea mândra de lume’’, ,, Cum nu-i badea pui de domn’’, ,,Mărita-m-aş, mărita’’, ,, Dusu-s-a bădiţa, dus’’, ,, Săracu ,bărbatu-meu’’, ,, Haidaţi, haidaţi colăcari’’, ,, Mărită-te, mândruliţă’’, ,,Foaie verde toporaş’, ,, Colo sus pe munte sus’’ şi multe altele , poartă amprenta graiului năsăudean şi frumuseţea aranjamentului muzical izvorât din talentul unui adevărat maestru.                                                                                                                                   

Preocupat mereu de cercetarea folclorului muzical, Tudor Jarda îşi continuă anchetele şi pe Valea Bârgăului de unde a cules motivele din,, Nunta Ţărănească’’, iar din folclorul năsăudean a preluat piese corale culminând cu suita I năsăudeană, poem coral cu orchestră.

Prin renumitele sale creaţii a fost supranumit de către specialişti ,, humuleşteanul din Năsăud’’.pe care l-a preocupat folclorul din zona de origine a părinţilor şi a bunicilor săi, dar şi din Maramureş şi Bihor..

Vasta creaţie a maestrului cuprinde : Opere, Balete, Tablouri coregrafice, Lucrări simfonice, Muzică de cameră 50 de lieduri, circa 200 de piese corale, poeme corale, muzică de scenă, muzică pentru teatru de păpuşi, muzică religioasă, lucrări didactice şi ştiinţifice.

S-a stins din viaţă la 13 august 2007 în vîrstă de 85 de ani. Tudor Jarda a rămas în conştiinţa celor care l-au cunoscut ca unul dintre acei oameni care au făcut legătura dintre generaţia de vârf a culturii româneşti moderne şi generaţia contemporană. Pavel Jarda spune că singura modalitate de a păstra printre noi amintirea tatălui său, este de a-i cânta şi asculta operele.

În semn de respect şi de o aleasă apreciere pentru tot ceea ce a făcut în domeniul larg al activităţii sale muzicale, multe instituţii din judeţul Bistriţa-Năsăud şi Cluj- Napoca poartă cu onoare numele său.