”ȚARA NĂSĂUDULUI” - 5 MINUTE DE FOLCLOR CU BIANCA SIMIONCA

Inapoi la stiri

”ȚARA NĂSĂUDULUI” - 5 MINUTE DE FOLCLOR CU BIANCA SIMIONCA

 

Zona etnografică a ținutului Nasaudean este cunoscută în țară și peste hotare prin frumusețea portului tradițional, prin magia culorilor și arta meșteșugărerască rar întâlnită în care se confecționează costumele populare.                                                                                                                                                                                                    In perioada romana era cunoscut sub numele de Districtus Rodnensis datorita bogatelor zacaminte de aur si argint de la Rodna. Dupa stabilirea aici a comandamentului roman-graniceresc zona s-a dezvoltat, atat din punct de vedere economic cat si administrativ, in jurul orasului Năsăud, capatand numele de Districtul Năsăud. Prima atestare documentara a Năsăudului (incerta) sub numele de Naszod dateaza din anul 1245.
Mai tarziu, in sec. XIII-XIV, regii maghiari au colonizat si aceasta parte de est a regatului cu populatii de origine germana (sasi). Prima asezare a acestor colonisti a fost denumita Nösen (Bistrita de azi), de aici si denumirea de Nösnerland.                                                                                                                                                          Din punct de vedere geografic și etnocultural Ținutul Năsăudului cuprinde toate așezările situate pe principalul râu Someș, dar și cele așezate pe afluenții săi: Ilva, Leșu, Rebra, Sălăuța și Țibleșul, toate aceste așezări formând  „o țară”, căci : „Valea de sus a Someșului Mare a constituit o formațiune teritorială o țară aparte, adică o confederație a obștilor situate pe acea vale, bazată pe faptul că era un tot administrativ unitar, fiind majoritar românesc.                                                                                                             Cine străbate văile acestei țări își poate da seama de unitatea portului și a construcțiilor din această parte a țării, unitate ce se înscrie în specificul satelor de munte din Transilvania. Unul dintre aceste forme specifice ale țăranului năsăudean este portul popular. Portul popular Nasaudean, vechi , ne arată un element de specificitate aparte căci oamenii acestor locuri au purtat dintotdeauna o camasă albă, o palarie rotunda pe cap, izmene albe sau pantaloni în sărbători, cioarceci din lână iarna și opinci sau ciobote negre în sărbători.                                                                      Ocupația de crescători de animale și de aici de păstori, lemnul din abundență pentru construcții le-au oferit posibilitatea de a-și construi locuinte încăpătoare într-un ansamblu unic în Țara Năsăudului format din casă de locuit cu tindă rece, prelungindu-se cu șura și grajdul pentru vite și șoprul pentru oi, toate sub același acoperis înalt acoperit cu draniță, formând o unitate arhitectonică , care a dăinuit până nu demult.                           Luând în vedere faptul că oamenii acestei Țări au fost în mare majoritate păstori, de-a lungul vremurilor, folclorul munților cu toate ființele care trăiesc numai în munți : zâne, iele, Mama Pădurii, Fata Pădurii are un specific aparte. Pentru a stabili mai concret specificitatea folclorului năsăudean este necesară încadrarealui într-o arie românească mai largă, lucru greu de realizat deoarece lucrări de acest fel sunt puține și în acest caz trebuie să luăm ca punct de plecare delimitarea dialectelor limbii române, deoarece zonele lingvistice corespund, în multe privințe, cu zonele folclorice.                                                                                                                                          În ceea ce privește împărțirea zonei năsăudene, aceasta este împărțită în 2ˇsubzone si anume Năsăud și Rodna. Subzona nasaud se compune din orașul cu aceleși nume, precum și comunele Coșbuc, Nimigea, Parva, Rebra, Rebrișoara, Romuli, Salva, Telciu și Zagra. Iar subzona Rodna are în componența sa orașul Sângeorz - Bai și comunele Feldru, Ilva Mică, Ilva Mare, Leșu, Lunca Ilvei, Maieru, Măgura Ilvei, Rodna și Șanț. Astfel , putem spune că el este un tot unitar etnografic, folcloristic și cultural, că Tinutul Nasaudului este o unitate folclorică cu trăsături specifice, dar și cu elemente comune folclorului românesc și că împărțirea acestuia în două subzone este arbitrară. Ținutul Năsăudului este o zonă deosebit de bogată în creații folclorice, cuprinzând toate genurile și speciile folclorice, ce au fost culese de nenumărați folcloriști din 1827 până acum, în nenumărate culegeri de folclor numai năsăudean sau cu trimiteri la folclorul năsăudean în unele lucrări cu folclor românesc. Toate aceste date, ne fac sa credem ca aceasta comunitate de sate de pe valea Somesului este un tot unitar cultural, social și etnografic, cu o personalitate deosebita care-i confera o amunita nota de specificitate care se integreaza armonios, in specificul romanesc transilvan.