INTERVIU DOREL COSMA - BISTRIȚENII SUNT IUBITORI DE CULTURĂ. EVENIMENTELE NOASTRE SE DERULEAZĂ CU CASA ÎNCHISĂ

Inapoi la stiri

INTERVIU DOREL COSMA - BISTRIȚENII SUNT IUBITORI DE CULTURĂ. EVENIMENTELE NOASTRE SE DERULEAZĂ CU CASA ÎNCHISĂ

Rep.: - Suntem în 2018, care sperăm că va fi un an cu cât mai multe acţiuni frumoase, de care bistriţenii să se bucure, la Palatul Culturii. Privind retrospectiv, cum a fost anul 2017 pentru cultura bistriţeană?

          Prof. dr. Dorel Cosma:- Din punctul de vedere al satisfacţiei celui care se ocupă de manifestările culturale, de modul de organizare şi a felului în care este perceput de spectatori, cred că a fost un an bun, un an bogat. Au avut loc o serie de manifestări, unele noi, altele au venit ca o continuare, ca o tradiţie. A fost un an în care am încercat să fim mereu prezenţi publicului, atât de curios şi atât de dornic de cultură din Bistriţa. În ceea ce priveşte activităţile culturale, Bistriţa, raportat la nivelul populaţiei pe care o are, se situează undeva pe locul doi, după Bucureşti, în domeniul activităţilor ca număr, amploare şi calitate. Credem că am răspuns în mare parte doleanţelor publicului bistriţean, chiar dacă pentru noi nu a fost deloc un an uşor. Am avut foarte multe şi ample manifestări, atât în municipiu, cât şi în ţară sau în străinătate. Sigur că aceste manifestări aduc o undă de oboseală, o undă de efort întins la maximum, dar satisfacţia este mare atunci când vezi în jurul tău că publicul şi concetăţenii sunt mulţumiţi de ceea ce au văzut.

          Rep.: - A fost un an în care am avut şi noutăţi, dacă ne gândim doar la Târgul Mare al Bistriţei, când amploarea evenimentelor s-au extins pe mai multe zile. Am văzut echipa Palatului Culturii zi de zi prezentă în mijlocul oamenilor, reuşind să facă evenimente deosebite. Care este satisfacţia după un asemenea eveniment de amploare?

          Prof. dr. Dorel Cosma: - Aşa este, după o asemenea manifestare amplă, cum a fost Târgul Bistriţei, când după mai mulţi ani, Consiliul Judeţean şi Primăria şi-au dat mâna pentru a organiza la comun acest eveniment,  satisfacţiile nu au întârziat. Fără a fi acuzaţi de cineva de lipsă de modestie, pot să spun că Palatul Culturii a fost fermentul acestor manifestări şi făcând această colaborare cu Consiliul Judeţean, pe care am încercat să-i tragem în echipă, să fie alături de noi şi să contribuie la realizarea acestui eveniment, care, dincolo de orice, este un eveniment pentru judeţ, pentru municipiu, dar şi pentru ţară, ceea ce s-a prezentat pe scenă, şi nu doar pe scenă, fiindcă Târgul Mare nu înseamnă doar spectacolele care se desfăşoară pe scenă, ci înseamnă şi expoziţii, lansări de carte sau activităţi expoziţionale. Toate acestea trebuiau să fie coordonate şi e firesc ca atâtea şi atâtea zile această minunată echipă a Palatului Culturii, căreia vreau să-i mulţumesc şi în acest cadru, a simţit oboseala prin efortul pe care l-a depus, dar pot să spun că nu am sesizat niciun fel de sincopă, niciun fel de oboseală în timpul acestor manifestări, care ar fi putut fi firească dacă ne gândim la amploarea pe care a avut-o în 2017 Târgul Mare al Bistriţei. Dar, în cadrul Palatului Culturii, există o deviză, zilele în care suntem în cadrul unei manifestări de anvergură sau de altele mai mici, nu mai contează nici ora de trezire, nici ora de culcare, nici ora mesei, ne interesează doar reuşita activităţii. Poate pentru unii pare dubios ceea ce spun acum, dar sunt lucruri reale şi de aceea insist să le mulţumesc tuturor colegilor mei care s-au angrenat într-un astfel de mecanism al desfăşurărilor culturale. Nu poţi face nimic dacă nu există o echipă, dacă nu faci cu sufletul şi dacă stai să te uiţi la ceas să se facă ora 16.00 să rupi uşile şi s-o tai spre casă. Dacă vrei să iei neapărat masa la ora 12 sau 13, niciodată nu vei putea face un act de cultură care să fie pe gustul tuturor. Nici aşa nu vor fi întotdeauna toţi mulţumiţi, mai sunt şi păreri şi opinii diferite, care privesc din alt unghi, nu din cel artistic, dar atunci când există acest procentaj de 80% de oameni mulţumiţi înseamnă că ne-am atins scopul.

          Rep.: - Cred că în 2017, fiecare segment, fiecare gust a fost cel puţin o acţiune, dacă nu mai multe la Palatul Culturii, fiecare iubitor de artă şi-a găsit un segment al lui. Festivalul „Liviu Rebreanu” a reuşit să ne apropie şi mai mult de teatru.

          Prof. dr. Dorel Cosma: - Aşa este, nu a început uşor, un festival de teatru este întotdeauna greu de pornit, mai ales acolo unde nu există o instituţie profesionistă de spectacole de teatru. Am gândit această idee de festival de teatru atunci când am constatat că există un public avizat, un public care doreşte cât mai multe spectacole de acest gen. Am iniţiat câteva întâlniri cu tinerii, am iniţiat câteva idei prin care să aducem teatrul mai aproape de spectatorul bistriţean şi în momentul în care am considerat că există deja posibilitatea unei săli aproape pline am demarat şi ideea Festivalului de Teatru „Liviu Rebreanu”. A fost importantă prezenţa lui Cornel Udrea la această idee şi la acest proiect, am pornit împreună, el a fost cel care m-a încurajat şi m-a susţinut să nu renunţ la ideea teatrului bistriţean, idee pe care o aveam de foarte mult timp, dar din motive multiple nu s-a putut cristaliza şi nu întâmplător am pornit cu festivalul de teatru. Bistriţa merită să aibă un teatru, este un oraş care este dornic de cultură, care iubeşte arta teatrală. Este un prim pas important festivalul pe care l-am făcut şi iată că, după ani de zile în care am făcut paşi importanţi în cunoaşterea repertoriului naţional şi internaţional, am considerat că a sosit momentul să facem un alt pas, la fel de important, să creăm în Bistriţa, cu ajutorul Primăriei municipiului Bistriţa, a primarului Ovidiu Teodor Creţu, să punem pe picioare un teatru de proiecte. Este o cărămidă importantă pentru ce înseamnă, pe viitor, un teatru de sine stătător. Dar apariţia Teatrului de proiecte „Liviu Rebreanu” în municipiul Bistriţa este un pas important, este deja un teatru recunoscut, care are propria stagiune, care are prmeiere, toate acestea nu fac decât să contribuie la visul măreţ al existenţei teatrului de sine stătător la Bistriţa.

          Rep.: - Pentru prima dată, în 2017, bistriţenii au avut ocazia să vadă pusă în scenă „Pădurea spânzuraţilor”. Am văzut că lumea a fost foarte emoţionată, chiar s-a plâns, actorii au jucat foarte bine. O felicităm şi pe colega de la Palatul Culturii,  Amelia Creţiu, pe toţi actorii, pe regizori. A fost un moment deosebit.

          Prof. dr. Dorel Cosma: - Aşa este. Această premieră absolută, pentru că a fost vorba despre o premieră absolută, pentru prima dată aici la Bistriţa, teatrul „Pădurea spânzuraţilor” nu a mai existat. Am considerat că noi, cei care purtăm acest nume al vestitului romancier, Teatrul de Proiecte „Liviu Rebreanu” Bistriţa, să joace şi acest prim spectacol. M-am bucurat, mai ales că în distribuiţie, pe lângă colega noastră am avut şi un alt bistriţean, un mare actor aflat în Mureş, Dan Rădulescu, care împreună cu ceilalţi actori profesionişti au adus un spectacol de mare calitate, la care am contribuit toţi cei de la Palatul Culturii, fiindcă dincolo de jocul actorilor, un spectacol de teatru mai are nevoie şi de lumini, şi de decor, de scenă, efectiv toate acestea sunt lucruri care ţin de noi, de Palatul Culturii, şi pe care ne-am angajat să le punem pe picioare în cadrul teatrului de proiecte „Liviu Rebreanu”.

          Rep.: - În momentul de faţă, după reabilitarea bătrânei Case de Cultură, putem spune, într-adevăr avem toată dotarea tehnică pentru un act cultural, indiferent că vorbim de teatru, de o reprezentaţie a unui ansamblu, de operă. Vreau să vorbim puţin despre „Rădăcinile eternităţii”. A fost o manifestare amplă, întinsă pe durata unei luni. O lună de sărbătoare, o lună plină de colinde, de lumini de Crăciuni şi de tot ceea ce este nevoie pentru a se putea bucura bistriţenii aşa cum trebuie de sărbătorile de iarnă.

          Prof. dr. Dorel Cosma: - Aşa este. Odată cu aprinderea luminilor pentru Orăşelul bistriţean sau pentru Sfântul Nicolae, aşa cum ne-am obişnuit, s-a derulat şi manifestarea „Rădăcinile eternităţii”. Noi am considerat că acest generic este cel mai reprezentativ pentru o astfel de manifestare, gândindu-ne la ce înseamnă poporul român, la modul în care a crescut, la modul în care a evoluat, la modul în care trebuie să ducem şi noi, la rândul nostru, mai departe tot ce există în cultura noastră tradiţională. De aceea am plecat cu acest generic şi ne bucurăm că multe formaţii au răspuns invitaţiei noastre, iar în acest an care s-a încheiat, 2017, am început un gen de concurenţă, în ideea de a fi prezenţi pe scena bistriţeană. Dacă la început am fost nevoiţi să insistăm cu telefoanele în stânga şi în dreapta, pe la diverşi primari din judeţ, de data aceasta deja „Rădăcinile eternităţii” şi-a câştigat un nume, un renume, şi există o adevărată concurenţă pentru a fi prezenţi în capitala judeţului. Cred că pentru orice formaţie din Bistriţa-Năsăud este un moment important şi este prestigioasă prezenţa grupului în faţa spectatorilor, pe scena bistriţeană. Categoric, nu este vorba de sute de mii de spectatori, care să vină să asiste la un program sau altul, dar este o prezenţă în capitala judeţului, este o prezenţă care aduce frumosul şi tradiţională dintr-un capăt al judeţului sau dintr-o altă parte a zonei folclorice, diferită de ceea ce înseamnă Bistriţa-Năsăud, toate acestea concură la realizarea unor rădăcini extraordinare din punct de vedere artistic şi folcloric. O lună de zile, într-adevăr. Nu este uşor, dar aici intervine experienţa, efortul colectivului artistic de la Centrul Cultural Municipal, de la Palatul Culturii, fiindcă această instituţie presupune, pe lângă existenţa unor artişti de sine stătători, care au deschis acest program şi care chiar l-au încheiat, presupune şi o anumită logistică, logistică care se realizează cu un personal tehnic calificat. Nu poţi să desfăşori o astfel de activitate dacă nu ai luminile, dacă nu ai sunetul necesar, dacă nu ştii să te introduci în acest sistem de realizare a spectacolului, cu ecran dacă este cazul, cu prezentare. Sunt multe, multe elemente care de afară par simple, dar dacă încerci să intri în aprofunzime îţi dai seama că nu este deloc simplu şi că trebuie să există o echipă, o echipă de profesionişti care să aducă spectacolul la înalta ţinută, la înalta calitate. „Rădăcinile eternităţii” a intrat, cred eu, în conştiinţa publicului spectator nu doar din Bistriţa, ci şi din judeţ şi chiar din afara judeţului. Nu întâmplător avem deja şi invitaţi de seamă din alte părţi ale României sau chiar din străinătate, chiar dacă în 2017 nu am avut, dar în anii precedenţi am avut grupuri de obiceiuri din Italia, din Serbia, din Bulgaria, probabil că vom continua. Este o modalitate prin care publicul bistriţean are posibilitatea să se întâlnească şi cu tradiţiile şi obiceiurile altor popoare şi chiar să interacţionăm. Sunt multe ţări vecine cu noi şi, într-un fel, redescoperim elemente care sunt proprii şi folclorului nostru, dar şi folclorului ţărilor de unde vin formaţiile respective. Aşadar, cred că şi această manifestare este importantă. Este o manifestare care se desfăşoară în luna decembrie, înseamnă egal Moş Nicolae, Moş Crăciun, şi apoi finalul, cu Anul Nou.

          Rep.: - Am intrat în Noul An tot cu un concert cu Antonia, la care a fost prezentă foarte multă lume. Iată că, bistriţenii sunt dornici ca împreună să închine un pahar de şampanie la trecerea dintre ani.

          Prof. dr. Dorel Cosma: - Da, şi la acest eveniment ne-am bucurat de sprijinul Consiliului Judeţean, ca şi la Târgul Mare, alături de Primărie, la realizarea acestui spectacol. Aşadar, Primăria municipiului, ca şi for direct implicat şi cel care a iniţiat această manifestare în fiecare an, a continuat prin instituţia noastră, Palatul Culturii. Cu sprijinul Consiliului Judeţean, prin Centrul Judeţean pentru Cultură, am reuşit să aducem în acest an şi o artistă îndrăgită, care figurează printre primele zece femei foarte frumoase din lume, poate că şi acest lucru a adus atât de multă lume pe Pietonal, dar şi luminile de pe scenă, şi artificiile, care au fost de mare calitate şi în acest an, un public entuziast, care a primit cu bucurie Nou An şi pe artiştii pe care noi ne-am străduit să-i aducem, atât Band-ul Antoniei, cât şi grupul 7 Paşi din Bistriţa, care deschis concertul şi care a creat o atmosferă plăcută pentru ceea ce a urmat.

          Rep.: - Mai avem un pion important de atins. Deja devenit tradiţional, Concertul de Bobotează, la care lumea a început să vină elegantă, parcă ne-am trezit într-o sală de operă de undeva din străinătate.

          Prof. dr. Dorel Cosma: - Aşa ne-am dorit. Nu întâmplător pentru noi şi pentru o parte dintre colegii cu care lucrăm la realizarea aspectului Palatului Culturii, în ziua de 1 ianuarie am fost concentraţi asupra concertului difuzat la televiziune cu spectacolul din Viena, concertul de Anul Nou, fiindcă sunt multe motive de inspiraţie care pot şi trebuie să ne ajute să aducem Viena mai aproape de noi, fiindcă chiar dacă pentru puţin timp, Bistriţa a fost şi Capitala Transilvaniei. Iată că nu venim de undeva din neant, ne-am dorit ca Bistriţa să fie aproape de Viena. A fost prezentă o orchestră de bună calitate, este vorba de artiştii filarmonicii din Târgu Mureş. Dar dincolo de aceasta, şicadrul este foarte important. Iar acest cadru a fost plin cu flori, aşa cum a fost şi la Viena, la care am adăugat şi elemente de imagini la care am lucrat cu colegii mei din Serviciul Tehnic, pentru ca fiecare piesă din program să fie ilustrată cu imagini – atât poze, cât şi filmuleţe, clipuri. Toate acestea au contribuit la realizarea acestui cadru vienez. Bistriţa a devenit pentru o seară, şi îndrăznesc să spun acest lucru,  după o seară frumoasă de Bobotează, un colţ de rai, aşa cum i-am văzut pe toţi spectatorii care s-au întors acasă, cu inima mult mai deschisă, mult mai bucuroşi, mult mai dornici de a primi anul 2018, cu totul altfel, mai bine şi mai frumos. Toate acestea s-au realizat printr-o colaborare perfectă, sub bagheta dirijorului Alexandru Ilie, gândită parcă, sincronizat întru totul de domnia sa şi instrumentişti, cu modul în care au fost primiţi la Bistriţa, cu sala pregătită şi cu imaginile deosebite realizate în spatele scenei.

          Rep.: - Trebuie subliniat faptul că atât Concertul de Bobotează, cât şi Ziua Culturii, sunt manifestări deschise publicului la preţuri modice, 10-15 lei. M-a impresionat foarte mult faptul că la Concertul de Bobotează a fost o coadă la bilete. N-am mai văzut o asemenea coadă decât pe vremea lui Ceauşescu. Poate doar la New York.... În două ore, biletele au fost epuizate.

          Prof. dr. Dorel Cosma: - Într-adevăr şi acest lucru nu poate decât să ne bucure. Pot să spun că, pentru spectacolul care urmează duminică, la fel un spectacol important pentru cultura bistriţeană şi naţională, deja toate biletele sunt epuizate, iar acest lucru nu poate decât să ne bucure. În momentul de faţă aceste concerte adună foarte multă lume şi, credem noi, le şi oferim condiţii deosebite. Modul în care Palatul Culturii a fost reabilitat şi a fost dat în folosinţă oferă şi condiţii cu totul aparte pentru vizionarea unui spectacol. De la fotolii la antifonarea totală a sălii mari sau garderobele, totul a fost pus la punct. Deşi am forţat puţin lucrurile în momentul în care ne-am reîntors la Palat, publicul care vine la spectacole ştie că trebuie să treacă mai întâi pe la garderobă, vine civilizat în sală. Înainte ne luam hainele cu noi, era o atmosferă care nu corespundea întotdeauna cu genul de spectacol pe care îl ofeream, iată că, încet-încet, publicul arată altfel, iar eu nu pot decât să mă bucur, şi invit pe toţi cei care vor să vadă un public civilizat, un public care ştie să aprecieze un act de cultură.

          Rep.: - Spuneam că în subordinea Palatului Culturii sunt mai multe instituţii.

          Prof. dr. Dorel Cosma: -  Palatul Culturii, prin acest generic amplu, cuprinde câteva instituţii culturale care în alte localităţi îşi desfăşoară activitatea independent. Vorbesc despre Teatrul de Proiecte „Liviu Rebreanu”, Ansamblul folcloric profesionist „Cununa de pe Someş”, Centrul Cultural Municipal, Galeriile „Casa cu Lei” şi, desigur, Centrul Documentar Expoziţional de pe Pietonal, pentru care dispunem de un fond documentar cu totul aparte, cu toate manifestările culturale care s-au desfăşurat din anii 50 până astăzi, dar şi biblioteca instituţiei noastre, studioul de televiziune şi radio, toate sunt coordonate de noi şi fac parte din acest mare generic, această mare pălărie, sperăm noi frumoasă şi îndrăgită de toţi bistriţenii.

          Rep.: - Am văzut studenţi şi elevi care sunt în sala de lectură a bibliotecii, care vizitează acest fond documentar pentru lucrările lor de specialitate. Duminică marcăm Ziua Culturii Naţionale cu un concert deosebit cu Marcel Pavel şi Simfonic Mirea.

          Prof. dr. Dorel Cosma: - Şi nu doar atât. Tot în acest sfârşit de săptămână dorim să fim prezenţi în mijlocul bistriţenilor cu alte două evenimente care marchează această zi. În primul rând, deschidem o librările în cadrul Galeriilor de Artă de la „Casa cu Lei”, o librările „Conexiuni”, care credem că va fi interesantă în special pentru cei care vizitează Bistriţa, o librărie unde se vor găsi toate creaţiile scriitorilor bistriţeni de la Societatea „Conexiuni”, revistele, dar şi cărţi şi reviste care au fost lansate în cadrul Societăţii „Conexiuni” din cadrul Palatului Culturii. Va fi o librările în cadrul galeriei care oferă posibilitatea celor care vin să ia contact direct cu arta scrisă din municipiul nostru. Odată cu deschiderea librăriei, tot aici, vom avea şi o expoziţie de artă populară a creatoarei Virginia Linul. Astfel, marcăm şi Ziua Culturii, dar şi un moment important din creaţia eminesciană. Vor fi prezentate câteva versuri interpretate de actriţa noastră, Amelia Creţiu. Legăm aşadar, cum este şi firesc, pe Eminescu de speranţa unei zile deosebite pentru cultura naţională. Doresc de pe acum  tuturor colegilor care lucrează în sistemul culturii un an cât mai bun şi reuşite în tot ce fac. Să nu uităm de încă două momente importante, două lansări de reviste care au loc. Este vorba de revista „Conexiuni literare” şi „Conexiuni magazin”, toate într-un mănunchi de daruri pentru ziua frumoasă a culturii naţionale. Vreau să amintesc şi de un moment important al anului 2018, pentru care ne pregătim de ceva vreme, la care lucrează o echipă frumoasă, un eveniment literar cu totul aparte. Este vorba despre o lucrare documentar-istorică, o lucrare care vine să aducă în faţa tuturor cetăţenilor judeţului, a culturii la nivel naţional şi internaţional, o istorie a acestui Palat al Culturii. Construcţia Palatului Culturii a început în anul 1897, când o asocieaţie a meseriaşilor s-a gândit să ridice o clădire pentru cultura bistriţeană şi a făcut-o minunată, aşa cum spunea primul preşedinte, că s-a ridicat această clădire de care să rămână şi de care să se bucure şi copiii copiilor noştri, să fie mândri de ceea ce s-a realizat. Cred că suntem mândri şi noi şi avem datoria să-i facem şi pe urmaşi să se mândrească de Palatul Culturii. Poate că mulţi se întreabă de ce. Vreau să le spun pentru prima dată de când lucrăm la această importantă „operă” că aici, la Palatul Culturii, s-au pus bazele tuturor instituţiilor culturale importante din Bistriţa. Aici a avut sediul Centrul Creaţiei Populare (cum se numea atunci), aici s-a înfiinţat Şcoala Populară de Artă, aici s-a înfiinţat biblioteca din Bistriţa şi aici au fost primii muguri ai muzeului. Sigur că între timp s-au construit alte clădiri, dar Palatul Culturii este singura instituţie care a fost de la bun început, din 1897, creată şi destinată culturii din acest oraş. Este o lucrare deloc uşoară, la care încă mai avem de muncit, la 1 martie sper să reuşim să o aducem la lumină şi să o oferim celor care, sperăm noi, vor fi mândri că cineva, un coletiv, s-a gândit să cerceteze şi să aducă la lumină acest Palat al Culturii.

          Rep.: - O istorie a culturii bistriţene pentru prima dată aşezată într-o carte. O istorie de 120 de ani şi, într-adevăr,  cercetând documentele din limba germană, aţi descoperit lucruri inedite şi anume, cu cât sacrificiu s-a construit prima clădire destinată culturii. În acest an se împlinesc 50 de ani de la înfiinţarea Ansamblului „Cununa de pe Someş”, devenit între timp profesionist. Ce presupune acest statut?

          Prof. dr. Dorel Cosma: - Pentru mulţi, a fi profesionist înseamnă a lua salariu de undeva. Noi vedem lucrurile puţin altfel, adică a fi profesionist în cadrul Palatului Culturii nu înseamnă că vii atunci când vrei la lucru. Eu cred că un artist profesionist are datoria de a privi cu foarte multă atenţie ceea ce face, de a se perfecţiona în permanenţă şi de a avea grijă că în orice clipă poate fi un model. Cei tineri, elevi de liceu sau şcoală generală, oricând pot să îşi creeze sau să-şi gândeascu un model după ceea ce văd de la un artist profesionist. Atunci când apari pe scenă trebuie să fii profesionist, dar trebuie să ştii să fii profesionist şi în afara scenei. Munca într-o formaţie profesionistă, poate, nu se încheie niciodată.Suntem la început de an şi în acest moment nu pot spune că Ansamblul folcloric„Cununa de pe Someş” este din toate punctele de vedere unul profesionist. Suntem în etapa de realizare a unui ansamblu cu adevărat profesionist. Şi mă refer atât la atitudinea artistului, cât şi la relaţia cu spectatorul, unde are obligaţia să dea tot ce are mai bun. Continuăm cu ţinuta artistică, cu ţinuta vestimentară, atît pe scenă, cât şi în afara programului. Toate acestea ţin de un artist profesionist. Este nevoie de un ansamblu profesionist la nivel de municipiu. În această etapă vorbim şi  despre o orchestră cu 15 instrumentişti, marea majoritate dintre ei, în proporţie de 75-80%, tineri şi foarte tineri, care pot da o culoare cu totul aparte ansamblului. Trebuie să amintesc şi de mâna deosebită a dirijorului Alexandru Demeter, un dirijor care timp de 20 de ani şi-a pus talentul în slujba unui ansamblu profesionist din ţară şi care a decis să vină la Bistriţa, astfel că păşim cu paşi siguri spre calitatea pe care ne-o dorim. Avem opt perechi de dansatori, parte dintre ei sunt foarte tineri, astfel că încep totul de la zero. Vom lucra cu ei pentru a-i forma ca şi dansatori profesionişti. Mai sunt câteva locuri de solişti pe care trebuie să le completăm. Credem că într-un timp relativ scurt putem să vorbim despre o formaţie care poate concura cu formaţii de tradiţie. Cred că şi acum putem să ne luptăm cu mari formaţii profesioniste din ţară, pe care le-am urmărit şi le urmăresc în permanenţă.  Avem invitaţii frumoase la o serie de spectacole din ţară sau din afara graniţelor ţării Pregătim în această vară un turneu de excepţie în oraşele partenere ale oraşului Bistriţa. Sperăm să aducem multă culoare acolo unde vom evolua şi să promovăm frumosul artistic al municipiului Bistriţa.

          Rep.: - Cu ce gând aţi pornit în 2018 la Palatul Culturii?

          Prof. dr. Dorel Cosma: - Principalul gând este ca toţi cei care fac parte din colectivul nostru  să fie sănătoşi, să putem duce la capăt proiectele pe care ni le-a propus. De la sănătatea trupească vine şi sănătatea sufletească, vine şi curăţenia ideilor şi toate acestea întrunite într-un glob frumos, sub titulatura Palatului Culturii, nu poate decât să contribuie la însănătoşirea a tot ceea ce înseamnă viaţa noastră.

          Rep.: - Vă mulţumesc. Un mesaj pentru iubitorii de cultură din Bistriţa.

          Prof. dr. Dorel Cosma: - Vă aşteptăm cu drag, cu porţile deschise la Palatul Culturii, unde sunt convins că veţi găsi o atmosferă frumoasă, civilizată, care să vă ducă cu gândul că într-adevăr Bistriţa este un oraş european.

MENUȚ MAXIMINIAN