SIMPOZION NAȚIONAL DESPRE PATRIMONIUL CULTURAL TRADIȚIONAL, LA PALATUL CULTURII BISTRIȚA

Inapoi la stiri

SIMPOZION NAȚIONAL DESPRE PATRIMONIUL CULTURAL TRADIȚIONAL, LA PALATUL CULTURII BISTRIȚA

Bistriţa a găzduit Simpozionul Naţional „Valorificarea şi promovarea costumului popular pe scenă” organizat de Asociaţia Grupurilor Folclorice din România şi Palatul Culturii Bistriţa. La eveniment au fost prezenţi directori de ansambluri şi instituţii culturale din toată ţara care au asistat la un program aplu oferit de organizatori. De dimineaţă, oaspeţii au vizitat „Casa cu Lei”, unde au fost vernisate expoziţii de costume populare a Virginiei Linul şi de fotografii ale lui Florin Coşoiu, în care la loc de cinste sunt imaginile cu Regina Maria în costumul popular. Simpozionul s-a derulat la Palatul Culturii, în prezenţa senatorului Ioan Simionca, din Comisia pentru Cultură a Senatului, şi ministrul secretar de stat Alexandru Pugna, de la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. În deschidere, preşedintele Federaţiei Internaţionale de Folclor IGF, dr. Dorel Cosma, a subliniat importanţa promovării folclorului pe scenele naţionale şi internaţionale, fiind unul dintre cei mai buni ambasadori ai României care, în 2016, a reuşit să ducă frumuseţea spiritualităţii noastre în cele mai îndepărtate colţuri ale lumii. Împreună cu cei doi invitaţi care se află acum în instituţii reprezentative ale statului, dr. Dorel Cosma va face un proiect prin care vocea celor care promovează cultura tradiţională să fie auzită şi susţinută. În cuvântul lor, senatorul Ioan Simionca şi secretarul de stat Alexandru Pugna au subliniat faptul că au ales să promoveze patrimoniul cultural imaterial, componentă fundamentală a identităţii noastre naţionale, într-o lume a globalizării şi a pierderii autenticului. De aceea, le-au tranmis directorilor de instituţii culturale că uşa lor este deschisă pentru semnalarea problemelor cu care se confruntă, dar şi pentru depunerea de proiecte. A urmat conferinţa „Valorificarea şi promovarea costumului popular pe scenă” în cadrul căruia etnologul Menuţ Maximinian a vorbit despre rolul important pe care cultura tradiţională îl are într-o lume a globalizării, reprezentând puntea de legătură între trecut şi viitor, modul de comunicare între generaţiile unui popor. Transformările socio-economice, dar şi cele culturale, pun în pericol existenţa valorilor culturii tradiţionale. Federaţia Naţională de Folclor va înainta spre Ministerul Culturii, dar şi spre Parlament, anumite proiecte privind conservarea identităţii culturale locale, impunându-se acţiuni urgente de cercetare şi de identificare a elementelor etnografice, de la piese de port popular la ceramică, mobilier şi icoane, cu scopul de a conserva şi perpetua aceste simboluri. S-a subliniat faptul că portul tradiţional este un document viu al patrimoniului cultural şi că în vatra satului tradiţional, de la naştere până la mormânt, omul a fost însoţit în fiecare moment important al său de portul tradiţionale, care reprezenta mai mult decât o funcţia practică şi estetică, o formă de comunicare, un sistem de semne şi simboluri. S-a atras atenţia asupra problemelor cu care se confruntă, în momentul de faţă, costumul autentic, în multe cazuri prezenţa scenică făcându-se prin costume „noi” ce nu mai au nicio legătură cu zona pe care o reprezintă artiştii. Luându-se exemplu judeţul Bistriţa-Năsăud, s-a atras atenţia asupra faptului că fiecare zonă etnografică are costumul şi jocurile ei şi măcar la evenimentele locale să le promoveze, nu toată lumea să fie pe scenă în aceleşai costume şi cu acelaşi joc de pe Someş. La fel se întâmplă şi în rândul artiştilor care promovează „cântec din Ardeal”, care de fapt nu există pentru că fiecare zonă are cântecul specific ei, nu putem generaliza şi uniformiza folclorul cu ajutorul noilor studiouri de imprimare care aduc în faţa publicului aceeaşi linie melodică. Mai mult, artiştii îmbracă costumele din Bistriţa în zona Clujului, cei din Oltenia au preluat cureaua cu mărgele, astfel încât nu le mai poţi identifica portul. Despre toate acestea şi multe altele s-a vorbit în cadrul simpozionului. Un punct aparte l-au constituit lansările de carte. Etnomuzicologul Gelu Furdui a lansat volumul „Credinţe, datini, obiceiuri şi superstiţii la români”, apărut cu binecuvântarea episcopului Irineu Bistriţeanul. Despre carte, scriitorul Dorel Cosma a spus că a fost mult aşteptată pentru că profesorul Gelu Furdui, prin activitatea sa de peste 20 de ani de la Radio Cluj a promovat tradiţiile noastre, fiind unul dintre vrednicii urmaşi ai grănicerilor din Monor, scrierile sale oglindind frumuseţea tradiţiilor româneşti. Cartea lui Gelu Furdui, a spus Menuţ Maximinian, este un adevărat calendar al lumii satului, care-l poate însoţi pe cel ortodox, fiind ca un testament al identităţii noastre tradiţionale. Demn urmaş al părinţilor, învăţătorii Emilian şi Maria Furdui, autorul a făcut un gest de recuperare a valorilor tradiţionale. Despre volumul „De prin lume adunate”, semnat de Emilia Bubulac, cunoscuta realizatoare de emisiuni folclorice, Dorel Cosma spune că adună în el poezii şi proze inspirate din frumuseţea vetrei tradiţionale, sufletul scriitoarei vibrând de românism. În cuvântul său, Emilia Bubulac a vorbit despre rolul important pe care îl are Federaţia Naţională de Folclor pentru promovarea identităţii noastre tradiţionale, dar şi despre modul în care Dorel Cosma, împreună cu întreaga echipă de la Palatul Culturii, ştie să realizeze acţiuni culturale de calitate menite să promoveze frumuseţea poporului nostru. A urmat lansarea volumului „Duminica în Manhattan”, semnat de Dorel Cosma, despre care a vorbit scriitoarea Elena M. Cîmpan. Despre frumuseţea călătoriilor exprimată prin intermediul literaturii, despre călătoria pe meridiane cu cartea, despre întâlniri ce vor rămâne peste timp ca momente unice, cum este cea cu Papa Francisc, vorbeşte cartea semnată de Dorel Cosma. Evenimente teleculturale şi literare sunt însoţite de prezentarea tradiţiilor fiecărui popor unde Dorel Cosma poposeşte ca ambasador al culturii româneşti, a remarcat Menuţ Maximinian. Nu în ultimul rând, a fost lansată revista „Conexiuni”, ce aduce în faţa cititorilor activităţile culturale de la Palatul Culturii, publicaţie ajunsă la nr. 34, care, începând de la numărul următor, va fi realizată în colaborare cu Filiala USR Sibiu şi revista Folklore a Uniunii Mondiale de Folclor, ce surprinde activităţile derulate de asociaţia prezidată de Dorel Cosma în anul 2016. La eveniment a fost prezent şi profesorul Pahone Pop, care a prezentat în faţa colegilor premiul obţinut anul trecut pentru ţară. Este vorba de Oscarul în folclor, care oglindeşte nu doar activitatea domniei sale de-a lungul anilor, ci şi a folclorului din judeţul nostru. Prezentarea evenimentelor culturale petrecute sub egida Asociaţiei Grupurilor Folclorice din România în 2016, alături de proiectele de pe agenda anului în curs, printre care realizarea Zilei Naţionale a Asociaţiei, cu orchestrele reunite a tuturor ansamblurilor, se va derula la Bucureşti, evenimente care au făcut şi ele parte din programul întâlnirii. Simpozionul s-a încheiat cu acordarea de autografe de către cei trei autori. O întâlnire ce a stat sub semnul tradiţiilor şi a literaturii, în care spiritul românesc a fost la el acasă şi, pornind de la Bistriţa a ajuns, prin mesajul celor prezenţi aici, în toată ţara.
DORIS COSMA