DESPRE POETUL ANDREI MUREȘANU - 16 NOIEMBRIE 1816

Inapoi la stiri

DESPRE POETUL ANDREI MUREȘANU - 16 NOIEMBRIE 1816

Andrei Mureşanu (n. 16 noiembrie 1816 în Bistriţa - d. 12 octombrie 1863 în Braşov) a fost un poet şi revoluţionar român din Transilvania.

S-a născut în Bistriţa, într-o familie de ţărani. Tatăl, Teodor, ţinea în arendă, la Bistriţa, o moară de argăsit scoarţă, care abia asigura existenţa familiei relativ numeroase: soţia şi trei copii. Primele cunoştinţe le primeşte de la un bătrân grănicer, Dănilă Doboş, din Valea-Rocnei.

A studiat filozofia şi teologia la Blaj, a fost profesor la Braşov începând cu 1838. A început să publice poezie în revista "Foaia pentru minte, inimă şi literatură"

A fost printre conducătorii revoluţiei din 1848, participând în delegaţia Braşovului la întrunirea de la Blaj din mai 1848. Poemul său "Un răsunet", scris la Braşov pe melodia anonimă a unui vechi imn religios (Din sânul maicii mele), a devenit imn revoluţionar - a fost numit de Nicolae Bălcescu "Marseilleza românilor". Din 1990, el a devenit imnul României.

După revoluţia din 1848, Mureşanu a muncit ca traducător la Sibiu, a publicat în revista "Telegraful Român", operele sale având tentă patriotică şi de protest social. În 1862, poeziile sale au fost adunate într-un volum. Având sănatatea precară a murit în Braşov în 1863.

Activitatea poetică a lui Mureșanu nu este deosebit de extinsă, ea are însă toate caracteristicile liricii pașoptiste, alături de particularitățile imprimate de originea transilvăneană a autorului.

Poetul continuă să scrie poezii patriotice, cu caracter social protestatar. În ultimii ani ai vieţi traduce Nopţile lui Young, precum şi o buna parte a Analelor lui Tacit. Cu ani în urmă scrisese şi o gramatică românească în limba germană. Manuscrisele acestor lucrări nepublicate nu s-au păstrat. La 1861 e pensionat, dar pensia dată de guvernul cezaro-crăiesc al Transilvaniei nu-i ajunge să-şi întreţină familia. La 1862 îşi tipăreşte în volum poeziile. Volumul cuprindea cea mai mare parte a poeziilor originale publicate de autor în presă, precum şi o parte din traduceri. Vânzarea cărtii i-ar fi adus, pe langă o reconfortare morală, o oarecare înviorare în bugetul familiei. Dar cărţile se vând greu. Iacob Mureşanu face apeluri insistente către publicul român, în Gazeta Transilvaniei, de a-l ajuta pe poetul aflat în mizerie şi bolnav, cumpărându-i poeziile. Societatea "Astra" îi acordă lui Mureşanu un premiu de 50 de galbeni.

preluat de pe http://www.istoria.md/articol/542/Andrei_Mure%C5%9Fanu,_biografie

 

 

 

 

 STATUIA LUI „ANDREI MUREȘANU”(1816-1863)

 
                             „Muresan scutura lantul cu-a lui voce ruginita,
                             Rupe coarde de arama cu o mana amortita,
                            Cheama piatra sa invie ca si miticul poet,
                             Smulge muntilor durerea, brazilor destinul spune,
                            Si bogat in saracia-l ca un astru el apune,
                           Preot destepatarii noastre, semnelor vremii profet.”
                                                              M. Eminescu
          
          Statuia lui „Andrei Mureșanu” a fost realizată de sculptorul Corneliu Medrea, în anul 1937. Este amplasată în Piața Centrală, fiind simbol al Bistriței, integrată pe stema municipiului. Cornel Medrea a practicat toate genurile sculpturii, cultivând forme pline, robuste, având ca ideal simplitatea realităţii. Portretele, seriile de maternităţi, evocările istorice (Dragoş Vodă şi Zimbrul), reprezentările alegorice (Atlas, Pescarii, Victorie) converg spre manifestarea unei plenitudini, a unui optimism bazat pe afirmarea imaginii umane.
           Versurile imnului  Național al României aparțin lui Andrei Mureșanu, poet, romantic, jurnalist, traducător, un adevărat tribun al epocii Revoluției de la 1848. Muzica a fost compusă de Anton Pann, cunoscut poet și culegător de folclor.    
           Așadar poezia „Un Răsunet”, a devenit imnul național sub numele „Desteptă-te,române!”, se dovedește a fi un testament românesc adresat urmașilor, și nu în ultimul rând, umanității. Orașul Bistrița a fost declarat Oraș al Imnului Național.
           Simbolistica lui națională și rolul jucat în momentele cheie ale istoriei românești
( Războiul de independență, Primul și al Doilea Război Mondial, Mișcarea revoluționară din decembrie 1989) au făcut ca după 1989 creația lui Andrei Mureșanu și Anton Pann să fie expresie a romantismului revoluționar.
 

Astăzi, 16 noiembrie, la Bistrița, de la ora 17:00, la statuia poetului Andrei Mureșanu din Piața Centrală (fața Primăriei), va fi adus un scurt omagiu evenimentului privind aniversarea a 200 de ani de la nașterea poetului.