RUSIA, DE DEPARTE, NUMBER 1 LA NUNTA ZAMFIREI 2016

Inapoi la stiri

RUSIA, DE DEPARTE, NUMBER 1 LA NUNTA ZAMFIREI 2016

În ziua a 2-a a Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei”, ediţia a XXI-a, vineri, 29 iulie, după ce dimineaţa delegaţiile celor 8 ţări participante au asistat la Ziua Imnului Naţional, în Piaţa Centrală, la statuia poetului Imnului Naţional – Andrei Mureşanu, şi au fost primiţi şi salutaţi de primarul european al Bistriţei, ing. Ovidiu Teodor Creţu, ca şi spectator bimilenar, am rămas, realmente, cu toţii, câteva mii de bistriţeni şi turişti saşi la evoluţia Ansamblului de cântece şi dansuri populare ruseşti din Chelyabinsk, lângă Munţii Urali, acolo unde se termină Europa şi începe Asia şi unde s-au fabricat celebrele „Katiuse”, Ansamblul „Ural”, condus de un coregraf popular care a primit premiul „Oscar” al IGF, este renumit în Rusia şi în lume, participând la multe festivaluri internaţionale de folclor, ei prezentând, după tradiţiile populare şi după tradiţia baletului clasic rus, un adevărat music-hall, un teatru folcloric, cu vervă, armonie, acrobaţie, vigoare, umor şi tragism, un tablou al condiţiei umane. Ansamblul rus a fost însoţit şi salutat de reprezentantul cultural al Ambasadei Rusiei de la Bucureşti, un exemplu ce trebuie urmat şi de ambasadorii României din capitalele lumii, unde participă ansamblurile folclorice româneşti. Coloritul viu, muzica alertă,  vioiciunea acrobatică al unei supraputeri a lumii, Rusia, ne-a impresionat pe toţi cei prezenţi, ţinând cont şi ieşind în evidenţă că Rusia se întinde pe două continente – Europa şi Asia. Rusia a fost, de departe, ansamblul folcloric number 1 al actualei  a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei” de la Bistriţa. Rusia a fost secondată, cu brio, de Argentina, Serbia, Israel şi Insulele Canare.

          Să remarc şi evoluţia onorabilă a ansamblurilor româneşti, bistriţene, ale Palatului Culturii – „Cununa de pe Someş”, coregraf Teodor Puşcaş, cu soliştii numeroşi, dintre care îi amintim pe Mărioara Sigheartău (realizatoare de emisiuni tv folclorice) şi Petre Petruse, precum şi „Balada”, coregraf Ioan Simionca, ele prezentând suite de dansuri transilvane aprecitate de public şi alcătuind un fundal dansant solistului cunoscut, trăitor acum la Cluj-Napoca, Marius Ciprian Pop, care s-a „rugat prin cântec” pe scena Festivalului „Bate-mă, Doamne, să trăiesc/ Cu Omul ce îl iubesc! Aşa să fie!...”.

          A fost o seară a folclorului slav, pe scenă evoluând, din nou, Ansamblul din Bulgaria, apoi cel de tineri şi copii din Cracovia, Polonia sau cel de dansuri ucrainiene „Kozaciok” din Suceava, România.

          O evoluţie aparte, dovedind că dansul popular şi dansul în general e şi filozofie, au demonstrat-o dansatorii şi cântăreţii din Insulele Canare, Spania, la care am observat faptul că nu există uniformitatea costumaţiei populare, iar dansul e o mişcare browaniană, a contactelor sociale, e o socializare democratică, cu o muzică strigată şi cu mişcări aritmice.

          De fapt, fiecare popor vine la un festival internaţional de folclor cu ceea ce, popular, în popor, în majoritate – artă, cântec şi dans – îl reprezintă.

          A urmat ziua a 3-a. Sâmbătă, delegaţiile ţărilor de la „Nunta Zamfirei”, cu steagurile ţărilor lor, însoţiţi de directorul Festivalului, prof. dr. Dorel Cosma, la slujba de sfinţire a Bisericii în stil bizantin din curtea Complexului Spitalicesc din Bistriţa, de pe str. Alba Iulia, slujbă oficiată de un sobor de preoţi, în frunte cu ÎPS Mitropolitul Andrei Andreicuţ. La slujbă au fost prezenţi prefectul judeţului – Ovidiu Victor Frenţ, preşedintele Consiliului Judeţean BN – Emil Radu Moldovan şi, bineînţeles, cel care a intrat şi desăvârşit acest nou locaş de cult dedicat bolnavilor de cancer, directorul Spitalului de Urgenţă din Bistriţa, prof. univ. dr. Mircea Gelu Buta.

          Masa festivă a fost la Cantina Staţiunii Pomicole Bistriţa (fostul ICAR), unde oficialităţile administrative, judeţene şi locale, membrii rotarieni, mass media, invitaţi, preoţi şi credincioşi, sub oblăduirea ÎPS Mitropolit Andrei Andreicuţ au socializat la o agapă creştină, frăţească în numele lui Iisus Hristos.

          Seara, de la ora 20, din nou, în Piaţa Culturii, la scena cu ecran din faţa Palatului Culturii. De această dată, capul de afiş al serii a fost părintele-cântăreţ Cristian Pomohaci şi Ansamblul folcloric „Dor Transilvan” din Cluj-Napoca.

Cristian Pomohaci, Marian Ciprian Pop, ansamblurile folclorice „Transilvania” – Maramureş, „Meseşul” din Sălaj, „Dor Transilvan” din Cluj-Napoca, ori „Cununa de pe Someş” şi „Balada” din Bistriţa, ansamblurile folclorice din Rusia, Argentina, Serbia, Israel, Insulele Canare au fost capetele de afiş ale „Nunţii Zamfirei” 2016.

          Au urmat, din nou, ansamblurile folclorice din Rusia, Polonia, Serbia, Argentina,  Ansamblul de dansuri greceşti „Eftihimos” din Braşov şi Ansamblul de dans modern „D’Fantasy”, coregraf Doris Gîţa, cu dansuri populare italiene şi germane.

          Duminică, ultima zi de festival, la ora 12.00, delegaţiile ţărilor participante al luat parte la o slujbă religioasă, rostind „Tatăl nostru” în limbile popoarelor lor, la Monumentul din curtea Protopopiatului Ortodox Bistriţa, protopop PC preot Alexandru Vidican şi de preot profesor Nicolae Feier a Bisericii „Intrarea Domnului în biserică”. Ca aşa arată o nuntă planetară.

          La ora 13.00, ansamblurile folclorice din Israel şi Insulele Canare au participa la „Rapsodia trişcaşilor” de la Leşu Ilvei.

          Iar de la ora 20, a avut loc Gala finală a celei de-a XXI-a ediţii a Festivalului Internaţional „Nunta Zamfirei”, cu participarea ansamblurilor foclorice a celor 8 ţări participante: Rusia, Argentina, Insulele Canare – Spania, Serbia, Bulgaria, Israel, Italia şi România. Laserele luminoase şi artificiile au luminat feeric cerul Bistriţei, cerul zeiesc. Înaintea evoluţiei lor, a evoluat pe scenă Ansamblul profesionist „Meseşul” din Zalău, Sălaj. Felicitări directorului festivalului, prof. dr. Dorel Cosma şi întregului colectiv al Palatului Culturii din Bistriţa pentru impecabila organizare.

          Participanţilor le-au fost oferite Diplome de excelenţă, plachete cu Palatul Culturii, cadouri – ii,  farfurii pictate, clopuri cu pană de păun, icoane pe sticlă. Au fost vizitate şi Galeriile de Artă Tradiţională „Casa cu Lei” de pe str. Titulescu din Bistriţa. Pe parcursul festivalului, cele patru zile, ţările participante au avut şi standuri cu preparate culinare tradiţionale şi obiecte de artă populară din ţările respective.

          S-a lăsat cortina de stele şi amintiri peste cea de-a XXI-a ediţie, Zamfira şi Viorel vor trăi în iubirea cristică, fericiţi, până la ediţia a XXII-a a „Nunţii Zamfirei” din 2017.

          La revedere, în 2017, nuntaşi planetari, din nou la Bistriţa, în România, în Capitala folclorului mondial, la Festivalul Internaţional de Folclor „Nunta Zamfirei”.

Alexandru Cristian Miloş