TEATRUL: ISTORIE, EVOLUȚIE, SĂRBĂTOARE

Inapoi la stiri

TEATRUL: ISTORIE, EVOLUȚIE, SĂRBĂTOARE

ÎNCEPUTURILE TEATRULUI

Teatrul, așa cum îl știm noi astăzi, a apărut în Grecia, în secolul 5 î.e.n., fiind integrat ritualurilor religioase. Cuvântul ”teatru” provine atât din limba greacă (”theatron”), și din cea latină (”theatrum”), rădăcina comună fiind termentul ”Theao” - ”a vedea”, ”a asista”. Cuvântul desemna un loc de unde puteai să asiști la ceva, să vezi, să observi.

La început, ”scena” era un simplu cerc pe iarbă, unde credincioșii dansau în jurul altarului lui Dionisios. Locul se afla la poalele unui deal sau ale unei coline, astfel ca spectatorii, aflați pe deal, să poată vedea ”spectacolul”.

Apoi a început construirea unor edificii destinate exclusiv spectacolelor de teatru, care includeau tribunele pentru spectatori (”theatron”), scena pe care evoluau actorii (”skene”), un spațiu în fața primului rând de spectatori, unde stătea ”corul” și loja orchestrei (”logeion”), în care se mișcau actorii atunci când recitau sau aveau de susținut monologuri.

Cum arătau ”piesele” de teatru în acele vremuri? După cum spuneam, erau închinate lui Dionisos, divinitate ocrotitoare a viilor, livezilor și ogoarelor roditoare - așadar, scopul era ca Zeul să fie îmbunat, ca să asigure recolte bogate.

Spectacolele inculdeau cântăreți cu măști de țap - ”tragos”, în limba greacă, de unde și termenul ”tragedie”. Aceștia înfățișau făpturi legendare, prieteni ai lui Dionisos. Exista și un cor, condus de un ”corifeu”, care cânta imnuri, între texte vorbite, despre viața Zeului. Apoi, corul s-a împărțit în 2 părți, fiecare cu al său corifeu. 

Au apărut și replicile între cei 2 conducători de cor și astfel putem vorbi despre primii actori - care îl ”jucau” pe Dionisos. 

După apariția amfiteatrelor au urmat textele special scrise pentru actori și cor și primii ”dramaturgi”. Primii autori de piese de teatru din Grecia antică au scris tragedii și comedii iar unele texte au rămas până în zilele noastre pe scenele teatrelor. Cei mai cunoscuți autori de tragedii au fost: Eschil, Sofocle și Euripide, iar cel mai important autor de comedii a fost Aristofan. 

ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI

În 1961, la Viena, s-a hotărât că teatrul trebuie celebrat cum se cuvine, într-o zi numai a sa. Astfel a fost creată ziua mondială a teatrului, stabilită de institutul internațional de teatru în cadrul congresului mondial din 1961 și sărbătorită prima oară în 1962, la 27 martie - ziua în care se deschidea stagiunea teatrului națiunilor, la Paris. De atunci, în fiecare an, la aceași dată, comunitatea teatrală internațională, artiști și public deopotrivă, precum și centre naționale din cele 100 de țări membre ale institutului internațional de teatru, celebrează ziua mondială a teatrului. 

Institutul internațional de teatru, înființat în anul 1948 la inițiativa UNESCO și a unor peronalități de seamă din domeniul teatrului, este cea mai importantă organizație internațională neguvernamentală din domeniul artelor spectacolului, având relații oficiale de consultrare și asociere cu UNESCO.

Acesta are ca scop declarat ”să încurajeze schimburile internaționale în domeniul cunoașterii și practicii artelor scenei, să stimuleze creația și să lărgească cooperarea între oamenii de teatru, să sensibilizeze opinia publică pentru a lua în considerare rolul creației artistice în domeniul dezvoltării, să adâncească înțelegerea reciprocă în vederea participării la întărirea păcii și prieteniei între popoare, asociindu-se la apărarea idealurilor și obiectivelor definite de UNESCO”.

În fiecare an, pe 27 martie, o personalitate recunoscută la nivel internațional este invitată să transmită gândurile sale despre teatru. Mesajul este tradus apoi în peste 20 de limbi, citit spectatorilor înaintea reprezentației din seara zilei de 27 martie, publicat în ziare și reviste, difuzat la radio și la televiziune. 

Primul mesaj internațional de ziua mondială a teatrului a fost scris de Jean Cocteau (Franța) în 1962. Alte personalități care au scris mesaje de ziua teatrului de-a lungul timpului sunt: Arthur Miller, Laurence Olivier, Peter Brook, Pablo Neruda, Maurice Bejart, Radu Beligan (1977) și Eugen Ionescu (1976).

Mesajul internațional din 2015 a fost semnat de regizorul Polonez Krzysztof Warlikowsky, unul dintre cei mai reprezentativi regizori Europeni ai momentului.

Sursa: Ziarul transilvania reporter, www.transilvaniareporter.ro - Mădălina Kadar