O COMEDIE DE ZILE MARI LA PALATUL CULTURII

Inapoi la stiri

O COMEDIE DE ZILE MARI LA PALATUL CULTURII

Miercuri, în cea de a doua zi de sărbătorire a inaugurării Palatului Culturii, directorul Centrului Cultural Municipal ,,George Coşbuc”, prof.dr. Dorel Cosma, a anunţat deschiderea stagiunii teatrale a instituţiei, dar şi fiinţarea, din toamnă, a unei trupe de teatru profesionist la Centrul Cultural Municipal.
Prima piesă programată, care a făcut ca sala să fie plină, a fost ,,TOC TOC”, o piesă franţuzească, al cărei nume vine prin abreviere de la diagnosticul din psihiatrie ,,tulburări obsesiv-compulsive”.
Şase personaje - Alba, Dan, Bob, Maria, Lili, Fred – se întâlnesc pentru tratament în sala de aşteptare a doctorului Stern şi aşteaptă să fie chemate în cabinet. După o întârziere rezonabilă, asistentul doctorului Stern îi anunţă pe pacienţi că medicul trebuie să sosească din străinătate cu avionul, după care este anunţată sosirea, apoi o întârziere care-l reţine. Pacienţii rămân şi, socializând, se văd problemele de sănătate ale fiecăruia: unul înjură, altul, taximetrist, are ,,pasiunea” socotitului, o doamnă spune de două ori orice cuvânt, un băiat nu poate călca pe linii şi sare de pe dulap pe scaun, una este credincioasă habotnică şi are mania verificărilor, dar uită apa şi gazul deschise, iar cea din urmă are o frică de microbi atât de mare, încât după ce atinge un obiect merge la baie şi îşi spală mâinile, fiind asistentă medicală.
Într-un moment, celui care vorbea urât îi vine ideea să facă o terapie de grup şi toţi sunt de acord; pacienţii fac exerciţii, eforturi să uite de problema pe care o au; fireşte, e atât de greu, încât nu prea se reuşeşte, însă ei se încurajează reciproc şi arată îngăduinţă unul pentru altul, solidaritate umană. Anunţul asistentului îi scandalizează, oamenii pleacă şi, în final, rămâne în cabinet cel mai vârstnic ,,pacient”, de fapt chiar medicul Stern, care a desfăşurat şedinţa de terapie, ghidând pe neştiute grupul.
Jocul actorilor a fost unul viu, limbajul, savuros, traducerea fiind adaptată la limba română inclusiv cu nume de străzi din Bucureşti, oraşul de unde a venit trupa, de la mai multe teatre de foarte bună condiţie. Interacţionarea personajelor a produs continuu o stare de umor, de haz, de bună dispoziţie publicului, care a ieşit foarte câştigat de la spectacol. A fost o adevărată terapie prin râs, o vindecare de grijile zilei.
Distribuţia a fost următoarea: laboranta - Andreea Samson, taximetristul socotitor - Andrei Duban, săritorul peste linii - Andrei Mateiu, habotnica - Monica Ciuta, tânăra care repeta de două ori - Doina Antohi, individul cu limbaj licenţios şi gesturi bruşte - Mihai Gruia Sandu.

Victor Știr