OAMENI CARE ȘI-AU SCHIMBAT CURSUL VIEȚII

Inapoi la stiri

OAMENI CARE ȘI-AU SCHIMBAT CURSUL VIEȚII

  1. Dragoş Pâslaru
  2. Mariana Buruiană
  3. Dan Badulescu
  4. Monica Fermo
  5. Alexandru Cotescu
  6. Zoe Dumitrescu Bușulenga;

Actorul Dragoş Pâslaru s-a retras la Mănăstirea Frăsinei, Cândva, era un actor bine-cunoscut. Imaginea lui în rolul lui Horia Sima, conducătorul legionar din filmul ”Drumeț în calea lupilor”, a rămas în memoria tuturor cinefililor. De aproape două decenii însă, Dragoș Pâslaru (59 de ani) trăiește ca simplu călugăr la Mănăstirea Frăsinei, din județul Vâlcea.

Călugărul Valerian, în fapt fostul actor Dragoş Pâslaru, acordând un interviu postuluipublic de televiziune după retragerea sa la Mănăstirea Frăsinei.

Dacă l-ai întâlni astăzi pe Dragoş Pâslaru, ar trebui să-i spui “frate Valerian” Acesta e numele sub care fostul actor îşi duce existenţa, de aproape două decenii, ca simplu călugăr al mănăstirii vâlcene Frăsinei. Chipul osos, dăltuit parcă de mâna unui sculptor furios, privirea rece, dar incredibil de expresivă, îl  apropiaseră de rolurile de “duri” ai ecranului.

Jucase în magnifice piese de teatru, precum “Karamazovii”, dar şi în filme ca “Pruncul, petrolul şi ardelenii”, “Concurs” sau “Să mori rănit din dragoste de viaţă”, Trei surori .

Totuşi, emblema realizărilor lui cinematografice rămăsese excepţionala portretizare a fostului conducător legionar Horia Sima, în filmul din 1988, “Drumeţ în calea lupilor”.
Poate de aceea chipul lui Dragoş Pâslaru, implicat activ în evenimentele ce au con


stituit fenomenul “Piaţa Universităţii avea să fie recunoscut uşor de minerii veniţi, pe 14 iunie 1990, “să facă ordine” în Bucureşti . 
  Avea să fie asociat cu răul, cu legionarii. Pâslaru a fost bătut până la comă, fiind dus la spital în moarte clinică. 

Şocul produs l-a făcut să plonjeze într-o altă dimensiune
Cea a credinţei şi a iertării. Astfel, la scurtă vreme, actorul de 39 de ani a pus punct unei cariere de succes, dar şi vieţii obişnuite. A lăsat totul în urmă şi s-a retras la mănăstirea din Vâlcea. 

Mariana Buruiană şi «Taina Mărturisirii»

Actriţă de prim rang a scenei şi cinematografiei româneşti,Mariana Buruiană (55 de ani) s-

a retras, la câţiva ani după 1990, din lumina reflectoarelor.Chiar dacă nu s-a călugărit, ea

şi-a dedicat viaţa credinţei întru Hristos, fiind şi autoarea unei cărţi, “Taina mărturisirii”.

O apariţie angelică, un chip diafan şi-o sensibilitate aparte.

Acestea o definiseră pe Mariana Buruiană, pe vremea în care era una dintre renumitele actriţe ale Teatrului Bulandra, dar şi ale cinematografiei noastre.

Zecile de roluri în teatru, dar şi din filme - dintre care rămâne de neuitat cel din “Domnişoara Christina” (1994) - o transformaseră într-una dintre cele mai apreciate artiste ale generaţiei sale.

La câţiva ani după Revoluţie însă, Mariana Buruiană a abandonat cariera ce-i oferise unnume în ochii publicului.

Ca într-o adevărată revelaţie, s-a apropiat de credinţă şi de Hristos.“Noi ucidem nu numai cu armele”

“Totul a plecat de la «să nu ucizi!». Am stat fixată pe aceste cuvinte, nu mă puteam dezlipi de ele. Era în vremea Revoluţiei. M-am gândit că nimeni nu respectă poruncile.

Noi ucidem tot timpul, nu numai cu armele, ci şi cu vorba şi cu gândul. Meseria mea era legată de vorbă şi de gând. Şi m-am gândit că încalc porunca şi nu voiam să mai încalc porunca”, dezvăluia fosta actriţă în Evenimentul Zilei, acum câţiva ani.

Nu s-a călugărit, dar a scris cartea “Taina mărturisirii”, propria poveste a apropierii de Hristos, mergând, în continuare, pe calea rugăciunii, a smereniei şi a iertării.

Dan Bădulescu a ajuns preot, după ce a fost chitarist rock (medalion, în formaţia Sfinx) în multe   trupe de legendă ale muzicii româneşti

Dan Bădulescu (58 de ani) a fost unul dintre marile nume ale rockului românesc din anii ’70, chitarist în trupe faimoase ale genului. A emigrat în Suedia în 1986, apoi a renunţat la chitară pentru apropierea de Dumnezeu. Întors în ţară, a absolvit Teologia, fiind, de câţiva ani, preot la o biserică din Bucureşti.

Născut în 1952, Dan Bădulescu devenise în anii ’70 una dintre figurile importante ale muzicii rock din România. Absolvent de Conserva-tor, Bădulescu a fost membru al unor formaţii binecunoscute în epocă, de neuitat vreodată pentru cei care au trăit acele vremuri. A cântat alături de Dan Andrei Aldea în celebrul grup Sfinx, a fost chitaristul trupei Roşu şi Negru, condusă de Liviu Tudan, în perioada  1979-1982, dar şi al altor formaţii, precum Iris, Post Scriptum, Pro Musica. A stat 11 ani în Suedia.

Chitarist şi compozitor de mare talent, Bădulescu s-a apropiat şi de yoga, chiar melodiile sale, mult elaborate, reflectând tendinţa de înţelegere a  misterului vieţii. În anul 1986 a emigrat în Suedia,

unde, în scurtă vreme, a ajuns să cânte în strana unei biserici ortodoxe.  În 1997 s-a întors în România, unde a urmat cursurile Facultăţii de Teologie,  câţiva ani mai târziu fiind hirotonit şi slujind ca preot la o biserică bucureşteană din strada Avrig. “Mi-am dat seama că l-am căutat pe Cel Viu între cei morţi. Dumnezeu este în biserică. Eu am pierdut cam mulţi ani din viaţă până să realizez acest lucru”, declara Dan Bădulescu într-una dintre puţinele apariţii în presă.

Una dintre blondele fatale din anii ’70 ale scenei Teatrului Naţional din Bucureşti, Monica Fermo (56 de ani), trăieşte de peste două decenii la o mănăstire din Ierusalim. Era blondă, era tânără, era sexy, era actriţă Monica Fermo, călugăriţă în Ierusalim.

Una dintre blondele fatale din anii ’70 ale scenei Teatrului Naţional din Bucureşti, Monica Fermo (56 de ani), trăieşte de peste două decenii la o mănăstire din Ierusalim. Era blondă, era tânără, era sexy, era actriţă.

Monica Fermo devenise,  spre sfârşitul anilor ’70, una dintre cele mai provocatoare prezenţe actoriceşti  de pe scena Naţionalului bucureştean.

După cum mărturisea ea însăşi mai  târziu, “primii mei paşi în viaţă au fost în monstruozitatea patimilor. La 15 ani m-am apucat de fumat, la 17 ani am avut primul amor spiritual şi fizic şi, de acolo, totul s-a derulat cu o viteză extraordinară către hăul de nepătruns cu mintea”

Evreică prin naştere, Fermo a decis, în 1986, la sfatul părintelui Argatu, să îmbrăţişeze ortodoxia, botezându-se la vârsta de 32 de ani. “Întâlnirea cu Hristos a fost pentru mine uluitoare, devastatoare”, spunea ea. A luat calea Ierusalimului, în Israel , unde trăieşte şi astăzi, cu numele de maica Ecaterina, în chilia unei mănăstiri din apropierea Sfântului Mormânt al Mântuitorului. Trebuie sa nu uitam nici o clipa ca zilele noastre  sunt scurte pe Pamant. Dar eternitatea, vesnicia o avem in cer, promisa de Dumnezeu, si pe aceea trebuie sa o pastram cu sfintenie" – Pr. Ilarion Argatu

Mai puţin cunoscut publicului larg, Alexandru Cotescu

 

(42 de ani) are o ascendenţă nobilă, din punct de vedere artistic, fiind fiul marilor actori Octavian Cotescu şi Valeria Seciu. A avut o apariţie meteorică în filmul “Păcală” (1974), dar a urmat, mai târziu, calea monahală. Trăieşte de ani buni la Mănăstirea Vatopedu de la Muntele Athos , în Grecia, luând numele bisericesc de Daniil. A lucrat la traducerea unei importante antologii de texte liturgice şi vieţi ale sfinţilor

 

 

Zoe Dumitrescu Bușulenga, comparatist și critic literar de formație anglo-germană, a manifestat preocupări de interdisciplinaritate și de filozofie a culturii.

Este autoarea unor volume de istorie literară, literatură comparată, istoria culturii, analize stilistice și memorialistică.

Membru corespondent al Academiei Române - 1 martieMembru corespondent al Academiei Române - 1 martie 1974 Membru titular al Academiei RomâneMembru titular al Academiei Române - 22 ianuarieMembru titular al Academiei Române – 22 ianuarie 1990

Vicepreședintele Academiei Române (2 februarieVicepreședintele Academiei Române (2 februarie 1990 Vicepreședintele  Academiei Române (2 februarie 1990 – 18 februarie Vicepreședintele Academiei Române (2 februarie 1990 - 18 februarie 1994) Președinte al Secției de Filologie și Literatură a Academiei Române.

Director al Școlii Române din Roma (Accademia di Romania) - (1991) - (1991-1997) Membră în Comitetul Executiv al Asociației Internaționale de Literatură Comparată (1973-1979) Membră a Academiei de Științe și Studii Europene din Franța Membră a Academia Europaea din Londra (1993)

Zoe Dumitrescu Buşulenga (14 ianuarie 2000) este decorată de către preşedintele Emil Constantinescu cu medalia "150 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu"

In ultimii ani din viata s-a retras la Manastirea Varatec , unde a trait sub numele de Maica  Benedicta

Aici a scris lucrarea memorialistica: Caietul de la Văratec  - Convorbiri și cuvinte de folos, aparuta post mortem la Editura    Lumea Credinței, București, 2007