TÂRGUL MARE AL BISTRIȚEI. TREI SERI DE MUZICĂ ȘI SPECTACOLE

Inapoi la stiri

TÂRGUL MARE AL BISTRIȚEI. TREI SERI DE MUZICĂ ȘI SPECTACOLE

Au trecut şi zilele Bistriţei, mai nou Târgul Mare al Bistriţei. Ca de fiecare dată, la final de eveniment, încep şi discuţiile: a fost o ediţie reuşită, ba nu a fost, ar fi trebuit să, ar fi fost mai bine să cânte X, Y. Şi e normal să ceri mai mult organizatorilor. Lucrurile s-ar aşeza, dacă ne-am cere şi nouă mai mult şi mă refer aici, strict, la spectactori. Au fost trei seri de spectacol. Trei seri de muzică pentru toate gusturile.

În prima zi, pe scena mare de pe pietonal au urcat cele trei soprane Daniela Vlădescu, Bianca Ionescu şi Amelia Antoniu, alături de dansatorii de la Clubul de Dans Sportiv Floris.Din păcate, vremea ploioasă şi rece nu i-a scos pe bistriţeni din casă într-un număr mare, dar asta nu ştirbeşte cu nimic din prestaţia artistică a celor trei artiste. Concertul pop-rock de vineri a stârnit tinerii (Hemera’s, All for One, Eze of the Moon, The Boulevard), iar Viţa de Vie a declanşat nebunia şi starea specifică unui concert rock bun.

Sâmbătă, un alt spectacol, alţi artişti – Mike Zetter, Genţiana/Alexy, Emanuel, Xonia, Alina Eremia, Vunk. Cred că nu era copil, adolescent care să nu ştie vreun refren din Xonia şi Alina Eremia. Copiii erau în delir, în special fetele. Finalul serii a aparţinut trupei Vunk. Din punctul meu e vedere, a fost unul dintre cele mai reuşite showuri. Sound bun, interactivitate între trupă şi public, mesaj. Solistul vocal, Cornel Ilie, s-a jucat cu publicul. Şi a funcţionat. Din păcate, puţini spectatori lângă scenă. Cei mai mulţi au preferat terasele.

Duminică, în ultima zi de sărbătoare, Adda şi Horia Brenciu au oferit concerte de neuitat. A răsunat pietonalul de Nu plânge, Ană! Până şi la terase, pe la mese, nu era persoană care să nu cânte Nu plânge, Ană! Finalul a aparţinut lui Horia Brenciu şi orchestrei sale. Fără cuvinte mari, a fost show. Horia Brenciu ştie să facă show, ştie să se joace cu publicul, ştie să te ţină aproape de scenă. De la prosoape aruncate, la Gabi Balint pe scenă, la surprize de tot soiul. Un alt merit al lui Horia Brenciu e că a făcut publicul să danseze, să râdă, să nu se ia foarte în serios, să se bucure că este acolo. Şi publicul mai are de lucrat la el. Mult, dar asta e o altă poveste.

Noutăţile s-a menţinut până la sfârşit. Artificiile au fost înlocuite cu un spectacol de sunet şi lumină. A fost altceva. Unii au ales să se bucure, alţii să comenteze. Fiecare după cum poate şi cât poate.

A trecut şi Târgul Mare al Bistriţei, ediţia 2015. Cum a fost această ediţie? Cu minusuri, evident, dar mult mai diversă. Ce am constat, sigur, în comparaţie, cu celelalte ediţii, e că bistriţenii au devenit tot mai selectivi, câteodată nici ei nu ştiu ce îşi doresc exact şi, de cele mai multe ori, uită să se bucure. Chiar dacă concertul a fost bun, totuşi ceva lipsea, ar mai fi trebuit ceva. Cred că ar trebui mai multă atenţie la detalii din partea organizatorilor şi mai puţină încrâncenare din partea noastră.

SURSA: Răsunetul.ro