DIN ARHIVA CENTRULUI CULTURAL MUNICIPAL BISTRIȚA

Inapoi la stiri

DIN ARHIVA CENTRULUI CULTURAL MUNICIPAL BISTRIȚA

”MINERVA”

De remarcat cum formele de culturalizare a întregii societăți bistrițene se înmulțesc pe măsura trecerii anilor, urmărindu-se din partea a tot mai multor factori din rândul păturii intelectuale să introducă, să materializeze aceste forme apărute mai întâi pe alte meleaguri, și aici la Bistrița.

O asemenea reușită este și apariția la Bistrița a unei publicații bilunare încă în 1891 a cărei radiografie o făcea în 1973 (ziarul ”Ecoul” din 25 februarie) reputatul om de cultură, scriitor și publicist Teodor Tanco. Iată ce spune domnia sa despre ”Minerva”:

”Ultimul deceniu al secolului trecut aduce mutații însemnate în ce privește presa românească din județ. În două direcții se evidențiază acestea: în primul rînd se trece de la o presă de specialitate la una mai accesibilă publicului – de la reviste de pedagogie la cele literare. În al doilea rînd, schimbări cantitative au survenit în structura demografică a orașului de reședință al ”comitetului” și astfel se creează condiții favorabile publicațiilor românești; Bistrița fiind localitatea unde se redactează și se tipărește ”Minerva”.

Data de 1 (13) august 1891, cînd apare primul număr al ”diarului literaru, beletristicu și de distracțiune – Minerva”, se reține prin semnificațiile politico-sociale. De aici înainte drumul presei românești este deschis, în pofida tuturor greutăților și în următoarele trei decenii importanța acestui centru va spori, față de Năsăudul care își va păstra meritul de pionierat în tipărirea întîielor reviste, precum și acela de a pregăti intelectuali care vor răspîndi presa și se vor afirma pe tărîm publicistic. Școlile din Năsăud vor educa în continuare generații de tineri în spiritul iubirii de neam și a cultivării limbii materne. Activitatea politică, efervescența confruntărilor întru apărarea și afirmarea națiunii române în drumul spre Unire, se va manifesta mai deschis în orașul Bistrița, care concentra puterea locală a județului.

O legătură și continuare între ”Minerva” din Bistrița și ”Magazinul pedagogic” din Năsăud (și celelalte publicații năsăudene), există fără îndoială, fiind creații ale intelectualilor români și reviste de bun nivel cultural; deși prima se intitulează în primii trei ani cu acest subtitlu modest ”ziar literar, beletristic și de distracțiune”. Își respectă structura prin traducerea într-un conținut riguros, mai ales al primului aspect, pledînd pentru formula de revistă.

Inimosul ”proprietar, editor și redactor responsabil – George Curteanu, este preocupat permanent de îmbunătățirea conținutului și a condițiilor grafice ale publicației. Astfel, de la începutul anului IV, litera rotundă este imprimată pe o hîrtie mult mai fină, iar titlul cu o frumoasă ilustrare e înconjurat de desene sugestive. Noul subtitlu, cu precizarea de ”revistă” și din a cărui scriere se elimină caracterul latinizant, pune în evidență calitatea publicației.

Primul număr al revistei se  deschide cu poezia La moartea lui Mihail Kogălniceanu de George Simu, un poem de evocare a marelui patriot decedat. Urmează în cuprins Scrisori literare de Ioan Macavei, Destinul, nuvelă de Paulina C.Z. Rovinaru, Doine din Banat, folclor cules de Al.Munteanu, apoi o rubrică ce se va permanentiza cu traduceri Din caracterele lui La Bruyere, după care se înserează corespondențe, diverse, ghicitori de șah, anunțuri.

Spațiul revistei este generos oferit literaturii și în primul rînd poeziei patriotice, care se detașează de poezia lirică atât prin numărul sporit de titluri publicate, cît și prin valoarea artistică. Căci cel mai frecvent sînt abordate problemele sociale în metafora poeziei și exprimarea cugetului și simțirii naționale, care tot pe această cale se comunică.

Se simte o încorsetare a mișcării de idei pe teme ale unității și legăturii spirituale cu frații de peste munți, cît și a frământărilor naționale din Transilvania. Cîteva materiale mai însemnate se tipăresc în această direcție, printre care: Procesul Memorandului, o relatare despre bistrițenii Gerasim Domide și Gavril Tripon implicați în înscenarea judiciară de la Cluj, și o schiță biografic-literară Mihail Kogălniceanu de Victor Onișor.

Condițiile restrictive par să fi fost cauza principală a pronunțatei direcții literare ce caracterizează publicația. Este susținută afirmația și prin structura sumarului. De exemplu, anul II – 1892, are următoarele capitole: I – Articole literare; II – Poezii; III – Romane, nuvele, narațiuni, schițe, biografii, suveniruri de călătorie; IV – Recenzii; V – Higiena; VI – Literatura poporală; VII – Din public; VIII – Pentru memoria.

Revista  dispune de o listă bogată de colaboratori și cei mai mulți vor însoți-o pe tot parcursul apariției. Semnează și cîteva nume, azi ale istoriei literare: Ion Pop Reteganul, Petre Dulfu, Ilarie Chendi, George Coșbuc. O parte a materialelor, proză, aforisme, meditații, au fost traduceri și în cele mai multe cazuri din autori de prestigiu.

O remarcă deosebită se cuvine rubricii Literatura poporală, care de la primul număr și pînă la ultimul publică folclor din Banat, Maramureș și Năsăud.

În ultimul număr al anului IV, din 15(27) decembrie 1894, redacția publica un Avis: ”Cu numărul de față se sistează pe un timp aparițiunea revistei ”Minerva”. Motivul, care ne-a îndemnat la acest pas, nu a fost într-atît modestul sprijin material... ci a fost mai mult un fel de pornire pătimașă și dușmănoasă, ce de un an încoace din motive vrednice de o inimă strîmtă, s-a năpustit asupra revistei noastre din o parte, pre care a o arăta aici nu avem nici spațiu, dar nici voie”. (pag.239). Așadar, intervenția dură și măsurile discriminatorii ale autorităților barează drumul de glorie pe care se angajase întîia publicației bistrițeană – revista ”Minerva”. Ea rămîne un argument istoric al faptelor de cultură din trecutul de luptă pentru emanciparea noastră socială și națională.”

Aceasta a fost ”Minerva” primul ziar care însă va încuraja apariția altora în timp.

Vasile Jimboreanu