ALBA IULIA A FOST ÎNVĂLUITĂ DE „LUMINA LINĂ” A LITERATURII ȘI SPIRITUALITĂȚII

Inapoi la stiri

ALBA IULIA A FOST ÎNVĂLUITĂ DE „LUMINA LINĂ” A LITERATURII ȘI SPIRITUALITĂȚII

Pe 6 martie 2015, cu începere de la ora 15:00, într-unul din saloanele Hotelului „Cetate” din Alba Iulia, a avut loc un eveniment literar de excepţie – Simpozionul „Lumină lină”, ediţia a XX-a. El a fost organizat de Revista lunară de cultură, ştiinţă şi artă „Gând Românesc”, Editura „Gens latina” (ambele din municipiul Marii Uniri) în parteneriat cu Revista „Lumină lină” a Institutului Român de Teologie şi Spiritualitate Ortodoxă din New York. În fapt, „eroii” principali ce au făcut posibilă manifestarea culturală au fost fondatorii celor două reviste – Virgil Şerbu Cisteianu, respectiv preot prof. univ. dr. Theodor Damian.

Primii înscrişi la cuvânt au fost chiar cei menţionaţi anterior. Virgil Şerbu Cisteianu (gazda şi coordonatorul acţiunii) a urat bun sosit oaspeţilor din ţară şi străinătate, apoi a recitat pasaje din poemul „Lumină lină” al lui Ioan Alexandru, neomiţând să arate că motivul „luminii” se regăseşte şi în creaţii lirice semnate de: Tudor Arghezi, Lucian Blaga, George Coşbuc, Grigore Vieru, Vasile Alecsandri, Nichita Stănescu, Vasile Voiculescu, George Topârceanu. La aceştia lumina este „aur şi parfum”, a „fost creată în ziua întâi” devenind „lumina ochilor şi a soarelui”. Iar deasupra luminii cântate de poeţi stă cea inegalabilă a strălucirii lui Dumnezeu. Ion Heliade Rădulescu a uzitat expresia „de-aici a răsărit soarele românilor”, făcând trimitere la „lumina dată de Şcoala Ardeleană, cu precădere a Blajului”.

Prof. dr. Theodor Damian, venit tocmai din New York, unde este paroh la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” şi profesor de filosofie şi etică la Facultatea de Ştiinţe Sociale „Metropolitan College”, a ţinut un discurs, într-o română impecabilă, în care a abordat tema vieţii comunităţii româneşti din S.U.A. (însumând aproximativ 300.000 de persoane), reliefând că „ea nu este bogată material, ci mai ales sufleteşte”. Tot el a accentuat ideea că românii din diaspora se străduiesc ca – prin artă, credinţă, obiceiuri, limbă şi produse literare – să-şi păstreze intact filonul tradiţional ce-i particularizează în lume. A mărturisit că la Alba Iulia a venit „ca la un praznic luminos”, căci dragostea de condei, rimă, ritm sau naraţiune îi uneşte pe români, făcându-i să fie oriunde „ca fraţii împreună”. În viziunea lui „opusul concurenţei în artă este promovarea ei, dincolo de orice fel de orgolii sau interese mărunte”, adică exact ce s-a dorit prin organizarea, de 20 de ani încoace, a Zilelor „Lumină lină”, de fiecare dată în alt oraş al României. Ca semn al recunoaşterii valorii şi trudei sale pe tărâm teologic, literar şi pedagogic i s-a oferit o diplomă de excelenţă din partea Revistei „Gând Românesc” şi a Editurii „Gens Latina”.

Au vorbit apoi despre condiţia intelectualului în zilele noastre, provocările editoriale, aspectele tipografice, frumuseţea sau greutăţile activităţii redacţionale şi capacitatea oamenilor de litere de a-şi construi „punţi” de colaborare, scriitori importanţi precum: prof. dr. Dorel Cosma, prof. univ. Anca Sîrghie, Maria Petrescu Muguraş (redactorul şef adjunct al Revistei „Destine literare” din Canada), Menuţ Maximinian, Elena M. Cîmpan, Maria Herineanu (dela Centrul CulturalMunicipal Bistriţa), Viorica Cazan, Mugurel Sorin Bota, Mariana Pândaru (redactor şef al Revistei „Ardealul literar”), George V. Precup, Silviu Guga, Mariana Moga, Ironim Muntean, Gheorghe Dăncilă etc. Ei au venit în Cetatea Marii Uniri din: Republica Moldova, Braşov, Hunedoara, Iaşi, Bistriţa-Năsăud, Sibiu, Bucureşti, Râmnicu Vâlcea. Mulţi dintre aceştia şi-au completat intervenţiile verbale cu recitări/lecturi din opere proprii. La mare cinste au stat prezentarea şi lansarea revistelor: „Lumină lină” (New York), „Destine literare” (Montreal), „Lumina slovei scrise” (Sibiu), „Conexiuni” (Bistriţa), „Ardealul literar” şi „Semne” (Deva), „Gând românesc” (Alba Iulia), precum şi a altor cărţi sau ziare, toate caracterizate de o excelentă calitate publicistică şi tipografică. Accente au fost puse şi pe rolul pe care îl joacă în lumea de azi cenaclurile literare (din ţară şi diaspora), ca grupuri de elite intelectuale ce ţin nealterate sfântul grai românesc şi valorile specific naţionale, chiar dacă vremurile pe care le traversăm nu sunt tocmai prielnice din punctul de vedere al infuziei de capital în cultură.  

Per ansamblu, evenimentul a fost o reuşită deplină, o cale de a afirma că românii, oriunde s-ar găsi pe mapamond, ştiu să fie uniţi, nu dezbinaţi, că literatura apropie caractere, destine şi conştiinţe. În aceste timpuri ale startului de mileniu trei în care politica este un „teren minat”, cultura se înfăţişează ca „o oază de calm şi sfinţenie în deşertul larmei cotidiene”. Alba Iulia nu poate fi decât mândră că a fost aleasă drept locaţie a unei asemenea manifestări, după ce anii precedenţi ea s-a desfăşurat la: Bistriţa, Reşiţa, Râmnicu Vâlcea, Sibiu, Constanţa. Prin ea s-au strâns laolaltă scriitori cu stiluri diverse, însă toţi „tari ca piatra şi flexibili ca apa”. Ei au arătat că pot rămâne fideli concepţiei lui Marin Preda – „oamenii nu pot face nimic altceva cu talentul care le-a fost dăruit de către Dumnezeu decât să-l urmeze şi să nu-l trădeze.” Într-adevăr, Zilele „Lumină lină” îi determină, de 20 de ani, pe literaţii ale căror destine au fost marcate de ele să îşi urmeze harul scrisului care le-a fost oferit, cu mărinimie de Divinitate şi să nu-l trădeze, indiferent de contextele exterioare ale lumii contemporane în care îşi duc traiul obişnuit.        

Ioan Adrian POPA