A APĂRUT PRIMUL TOM DE EPISTOLE CĂTRE LIVIU REBREANU

Inapoi la stiri

A APĂRUT PRIMUL TOM DE EPISTOLE CĂTRE LIVIU REBREANU

La Editura Academiei Române (director general acad. D. R. POPESCU), a apărut, recent, primul tom (din cele patru programate) de corespondenţă adresată marelui romancier: Scrisori către Rebreanu, ediţie de NICULAE GHERAN în colaborare cu Emese Câmpean, Rodica Lăzărescu, Andrei Moldovan şi Lorenţa Popescu. Volumul cuprinde 494 epistole, dintre care 438 sunt reproduse integral şi 56 rezumativ şi sunt însoţite de un amplu aparat critic de note, comentarii şi indici. Un epistolar care oferă cititorului „ o panoramă a culiselor literaturii române din prima jumătate a veacului 20, mobilurile şi ecourile intime ale diferitelor evenimente, raporturile reale dintre confraţi, condiţiile lor de viaţă, fără a căror cunoaştere istoria culturii şi-ar pierde din culoare. Pe scurt: un ocean documentar, întins peste nivelul aşteptărilor mele de atunci. El se datora locului avut de Rebreanu în viaţa literară, nu doar ca ilustru romancier, ci şi ca preşedinte al Societăţii Scriitorilor Români – ales în repetate rânduri (începând cu 1925) – după ce, în prealabil, fusese secretar de obştii (1914) – sub prezidenţia lui G. Diamandy, care, cum se va vedea, l-a şi exclus din rândurile membrilor -, ori vicepreşedinte (1923), pe lângă Mihail Sadoveanu. Funcţiile publice se înmulţesc odată cu numirea sa ca director general al teatrelor – în 1929, pe timpul guvernării lui Iuliu Maniu -, directorat reluat apoi între 1941-1944, la insistenţa generalului Radu Rosetti, ministrul Educaţiei, şi a mareşalului Ion Antonescu, după prăbuşirea rebeliuni legionare”, ca să-l cităm pe coordonatorul şi prefaţatorul volumului de care ne ocupăm. Din aceeaşi sursă, mai aflăm că scrisorile reproduse integral au fost grupate în ordine alfabetică a expeditorilor şi, în cadrul fiecărui expeditor, în ordine cronologică, iar cele reproduse rezumativ, într-o Addenda. În cazul acestora din urmă, editorii au redus spaţiul de imprimare, furnizând doar elementele bibliografice esenţiale: numele expeditorului, calitatea, localitatea şi data emiterii, rezumatul, cota clasificării B.A.R. şi numărul de inventar. Iar scrisorile redactate în limbi străine au fost tălmăcite şi reproduse în limba română, menţionează în continuare Niculae Gheran. Întregul text a fost listat de prof. Emese Câmpean, care a avut în supravegherea sa coordonarea fondului de traduceri, cele de limbă maghiară aparţinându-i. Alegerea textelor şi adnotarea lor aparţin coordonatorului, secondat de Andrei Moldovan, pregătit pentru redactarea volumelor următoare, afirmă cu convingere prefaţatorul cărţii despre colaboratorul apropiat al Domniei Sale, care a asigurat şi alcătuirea aparatului de indici.
„Ca un corolar al întregii activităţi depuse la redactarea primului tom, se înscrie aportul doamnelor Lorenţa Popescu – bibliograf în cadrul serviciului de manuscrise al Bibliotecii Academiei Române -, care a asigurat colaţionarea textelor printate cu originalele documentelor aflate în arhivă – şi Rodica Lăzărescu, solicitată pe parcursul procesului redacţional să asigure o lectură integrală şi de control încrucişat al datelor din aparatul critic, aşa cum a colaborat şi după repaginarea volumului Intime”, mai menţionează coordonatorul volumului în prefaţă.
Amintim şi noi, în cele ce urmează, doar o parte dintre autorii epistolelor de faţă: Ion Agârbiceanu, Tudor Arghezi, Dimitrie Anghel, George Bacovia, C. Bacalbaşa, Demostene Botez, G. Bogdan Duică, I. Al. Brătescu-Voineşti, Emil Bucuţa, Camil Baltazar, Radu Boureanu, scriitori şi oameni de litere; dintre oamenii de teatru: Sică Alexandrescu, Emil Botta, Tony Bulandra, Zaharia Bârsan, Agata Bârsescu; muzicienii Tiberiu Brediceanu, Bela Bartok, iar dintre oamenii politici: Ion Antonescu, Mihai Antonescu, Gheorghe Brătianu, I. C. Brăteanu şi alţii.
În încheiere, vom reproduce pentru cititorii revistei Răsunetul cultural o scrisoare a cărei autor (Ion Al. George, poet, dramaturg şi traducător) este de pe meleaguri bistriţene şi, după cum aflăm dintr-o notă de subsol (p. 52), mai sus citatul a fost implicat în destinul tragic al lui Emil Rebreanu. Scrisoarea (cu nr. 44) poartă data de 7.III. [1]923 şi este expediată din Bucureşti.

Iubite Liviu,
Îţi prezint pe Dl N. I. Drec, care îţi prezintă la rându-i o chestiune destul de interesantă. Eşti cel mai indicat, după mine, fiindcă eşti obiectiv – de a fixa pentru surioara D-sale punctele principale în dezvoltarea temei ce are de rezolvat, şi cu atât mai mult cu cât este vorba despre una din lucrările tale.
Iar eu îţi mulţumesc frăţeşte dinainte,
Ion Al George

Să mai spunem că volumul de faţă apare cu sprijinul Ministerului Educaţiei Naţionale, în condiţii grafice ireproşabile, şi că doi dintre colaboratorii acestui ambiţios proiect - Emese Câmpean şi Andrei Moldovan - sunt beclenari.

SURSA: RĂSUNETUL.RO