SE DUCE O GENERAȚIE DE ARTIȘTI: UN VESTIT CETERAȘ CONDUS PE DRUMUL SPRE STELE PE ACORDURI DE COLINDĂ

Inapoi la stiri

SE DUCE O GENERAȚIE DE ARTIȘTI: UN VESTIT CETERAȘ CONDUS PE DRUMUL SPRE STELE PE ACORDURI DE COLINDĂ

îndrăgita interpretă a cântecului popular românesc - Cornelia Ardelean Archiudean ne-a anunțat că violonistul Sabin Deac, ce făcea parte din generația de aur alături de Ioan Sabadâș, Dumitru Cilica, Alexandru Bubi, a fost condus azi pe ultimul drum, pe acorduri de colindă. Se duce o generație de artiști, iar instrumentiștii ce vin din urmă nu mai păstrează parfumul specific zonei noastre, interpretând cu toții "cântece din Ardeal", un fel de făcături care doar cinste nu ne fac.

Drum bun pe calea Cerului, Sabin Deac. Cântecul nostru are parte de nume frumoase în ceata îngerilor: Valeria Peter Predescu, Lucreția Sînmihăian, Maria Peter, Ioan Conea, acompaniați de Orchestra Profesionistă (Ioan Sabadâș, Dumitru Cilica, Alexandru Bubi, Sabin Deac).

.............................................

Sabin Deac s-a născut la 28 februarie 1943 în comuna Bistra, judeţul Alba, într-o familie de oameni nevoiaşi, Ilie şi Maria. Cei patru copii erau o mare povară, aşa se face că Sabin a fost dus la orfelinatul din Cluj.

Dumnezeu s-a îndurat de el şi la vârsta de doi ani a fost luat de acolo de Anica şi Ionică Deac din Ţagu, gospodari harnici care-şi doreau un copil şi care i-au fost părinţi buni.

În satul Ţagu, comuna Budeşti, judeţul Bistriţa-Năsăud a copilărit Sabin Deac, aici a terminat cele 8 clase, iar mai târziu s-a angajat muncitor la CFR.

A început să cânte la vioară la vârsta de 17 ani cu un muzicant Ielu din Sânpetru care i-a fost singurul dascăl. Mai apoi a cântat pe la nunţile şi petrecerile satului unde era poftit şi îndrăgit.

În anul 1964 s-a căsătorit cu Susana, n-au avut copii, şi-au dus traiul în Ţagu lucrând în gospodăria proprie.

A urmat Şcoala Populară de Artă la Târgu Mureş, iar în anul 1974 a susţinut un concurs ca viorist la prestigioasa orchestră profesionistă „Bistriţa” unde a cântat până în anul 1987. Aici şi-a desăvârşit măiestria artistică şi a dat multă strălucire jocurilor de pe Câmpie: Romana, Raru din Mirceşti, Învârtita din Silivaş, Română, Bărbunc, Târnăveanca, Hărţag etc. În această perioadă a activat ca solist instrumentist la orchestra „Bistriţa”, alături de valoroşi solişti instrumentişti: Ion Sabadâş, Dumitru Cilica, Dumitru Ciupa, Alexandru Toroskay precum şi artiştii: Valeria Peter Predescu, Petre Petruse, Cornelia Ardelean Archiudean, Ion Conea, Viorica Lazăr, Gavril Vaida.

Orchestra Populară „Bistriţa”, sub conducerea muzicală a prof. Cornel Pop, s-a bucurat de un succes remarcabil şi a susţinut concerte valoroase, turnee în ţară şi străinătate, are numeroase înregistrări în fonoteca de aur a Societăţii Române de Radio, la Televiziunea Română şi Radio Cluj.

În anul 1978 Sabin Deac participă la Festivalul Internaţional de la Zakopane – Polonia împreună cu ansamblul „Cununa” din Maieru care a cucerit Marele trofeu „Toporaşul de Aur” la categoria cea mai disputată: autentic. În acelaşi an a participat la un turneu în U.R.S.S. cu orchestra „Bistriţa”.

Au urmat turnee în ţară şi străinătate: Austria, Germania şi Franţa – la Dijon cu ansamblul „Codrişorul” care a fost distins cu „Medalia de Aur” pentru merite deosebite.

Oriunde a fost invitat în concerte, turnee, la nunţile satului, Sabin Deac a cântat jocurile din zona de câmpie într-un fel anume, dându-le o strălucire aparte.

În mijlocul acestui prestigios colectiv artistic, Orchestra populară „Bistriţa”, care a valorificat o mare parte din folclorul autentic al judeţului Bistriţa-Năsăud, locul vioristului Sabin Deac a fost unul de mare onoare, acela de culegător harnic şi instrumentist talentat, coleg bun şi de omenie.

"Sabin Deac îşi duce traiul în satul Ţagu, lucrând în gospodăria proprie. În sărbători, ori în nopţile lungi de iarnă vioara îi este aproape. Cântând, îşi alină singurătatea, dorurile şi trage nădejde la vremuri mai bune când tinerii se vor apropia de jocurile noastre şi-l vor chema să le zâcă una Românească, o învârtită ori vre-un Bărbunc şi ei să joace aşa cum şade bine oricui ştie jocul străbun" spunea Valeria Peter Predescu.

 

 SURSA: Răsunetul